Prima mamografie este decisivă. Mortalitatea este cu 40% mai mare la femeile care o omit - Studiu

62530107
Shutterstock

Femeile care nu fac primul examen de depistare a cancerului de sân au un risc mult mai mare de a muri din cauza acestei boli 25 de ani mai târziu, comparativ cu cele care îl fac, potrivit unui studiu.  

Publicat joi în revista British Medical Journal, acest studiu internaţional (China şi Suedia) a analizat datele ample ale programului suedez de screening mamografic care a vizat aproape jumătate de milion de femei invitate să facă screeningul între 1991 şi 2020, la vârsta de 50 de ani sau, începând din 2005, de 40 de ani.

Aproape o treime dintre ele (32,1%) nu au efectuat această primă mamografie. Cu toate acestea, aceste femei au fost, ulterior, mai puţin susceptibile să se prezinte la screeningurile următoare şi mai susceptibile să fie diagnosticate cu cancer de sân într-un stadiu avansat.

Şi, deşi incidenţa cancerului de sân pe o perioadă de 25 de ani a fost similară (7,8% la cele care au efectuat acest prim examen faţă de 7,6% la cele care nu l-au efectuat), studiul a arătat, de asemenea, o mortalitate prin cancer de sân semnificativ mai ridicată în cazul celor din urmă.

Mortalitatea a crescut 25 de ani mai târziu

Astfel, mortalitatea cumulată a crescut, 25 de ani mai târziu, la 9,9 la 1.000 în rândul femeilor cu cancer care nu au efectuat această primă mamografie, faţă de şapte la 1.000 în rândul celor care au efectuat-o.

Aceasta este consecinţa „probabilă a unei detectări tardive”, adică un risc pe termen lung cu 40% mai ridicat, calculează cercetătorii.

Dacă, în trecut, numeroase studii au arătat că „screeningul mamografic rămâne cel mai eficient instrument pentru depistarea precoce a cancerului de sân”, această lucrare s-a concentrat asupra „implicaţiilor pe termen lung ale comportamentelor de screening precoce”, rezumă ei.

Comportamentul femeilor faţă de primul lor screening ar putea, potrivit acestora, să ajute la prezicerea atât a „diagnosticului într-un stadiu avansat”, cât şi a „riscului de mortalitate” prin cancer de sân.

Autorii studiului recunosc că, prin natura sa, acest studiu observaţional nu poate demonstra o legătură de cauzalitate, întrucât ar fi putut interveni şi alţi factori nemăsuraţi.

Primul screening, esențial

Cu toate acestea, studiul arată fără echivoc că primul examen de depistare a cancerului de sân este o „investiţie pe termen lung în supravieţuirea” multor femei, estimează cercetătorii americani într-un comentariu independent publicat în aceeaşi ediţie a BMJ.

„Informarea, sprijinirea şi încurajarea femeilor să participe la primul lor screening” trebuie să fie obiectivul sistemului de sănătate, spun ei.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
A fost descoperit primul tratament împotriva Huntington, una dintre cele mai cumplite boli cunoscute

Cercetători din trei țări au descoperit primul tratament capabil să încetinească progresia bolii Huntington, una dintre cele mai cumplite maladii cunoscute.

 

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: De la 1 octombrie, transparenţa nu mai e opţională pentru spitale

Managerii de spitale publice au obligaţia de a publica periodic, din 1 octombrie, pe site-urile unităţilor sanitare, date despre activitatea acestora.

Medicamente generice pentru un tratament preventiv împotriva HIV ar urma să fie disponibile din 2027 la prețuri accesibile

Medicamente generice pentru un tratament preventiv împotriva HIV, Lenacapavir injectabil, ar trebui să fie disponibile la preţul de 40 de dolari pe an în peste 100 de ţări începând din 2027, au anunţat miercuri Unitaid şi Fundaţia Gates, informează AFP.

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.