O genă care devine inactivă după naștere poate fi reactivată pentru a reface inima după un infarct sau insuficiență cardiacă
O genă umană care devine inactivă după naștere poate fi reactivată pentru a reface inima după un infarct sau insuficiență cardiacă, este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii americani.
Cercetătorii americani de la Mount Sinai Health System au descoperit că o genă umană, care devine inactivă după naştere, poate fi reactivată pentru a stimula formarea de noi celule cardiace şi pentru a ajuta inima să se refacă după un infarct miocardic sau insuficienţă cardiacă.
Genele implicate în diviziunea celulară sunt active doar în perioada fetală, când inima se dezvoltă. După naştere, aceste gene se „opresc”, iar celulele musculare ale inimii (numite cardiomiocite) nu se mai divid, ceea ce explică de ce ţesutul cardiac nu se poate repara singur după un infarct.
Un studiu publicat, luni, în revista ştiinţifică npj Regenerative Medicine, deschide o nouă cale către terapii regenerative care ar putea, într-o zi, să înlocuiască transplanturile de inimă sau dispozitivele mecanice de susţinere cardiacă.
O echipă de cercetători, condusă de dr. Hina Chaudhry, director al Programului de Medicină Regenerativă Cardiovasculară la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, a reuşit să „trezească” genele latente din inimile umane adulte, obţinând o regenerare celulară funcţională.
Cercetarea actuală se bazează pe un studiu din 2014 al aceleiaşi echipe, publicat în revista Science Translational Medicine, în care a fost demonstrată regenerarea inimii unui porc prin reactivarea genei numite Cyclin A2 (CCNA2) - o premieră mondială la acea vreme.
Noile rezultate confirmă că acelaşi mecanism poate funcţiona şi în celulele cardiace umane adulte, demonstrând siguranţa şi eficienţa utilizării unui vector viral compatibil cu organismul uman pentru a declanşa diviziunea celulară.
Pentru experiment, cercetătorii au introdus gena CCNA2 într-un virus inofensiv, care a fost aplicat pe celule musculare cardiace umane prelevate de la donatori sănătoşi cu vârste de 21, 41 şi 55 de ani.
În cazul inimilor provenite de la donatori de 41 şi 55 de ani, celulele au început să se dividă din nou, păstrându-şi în acelaşi timp structura şi funcţia normală.
Terapia înseamnă începutul unei noi etape în medicina cardiacă regenerativă
În schimb, celulele unui donator de 21 de ani nu au prezentat modificări, ceea ce confirmă faptul că inimile tinere au o capacitate naturală de regenerare mai ridicată.
Analizele ulterioare au arătat că noile celule rezultate în urma diviziunii şi-au păstrat proteinele structurale şi activitatea normală a calciului, indicând faptul că sunt complet funcţionale.
Gena CCNA2 pare să reactiveze temporar unele programe genetice de creştere, permiţând celulelor să „dea timpul înapoi” pentru a se repara, fără a deveni imature sau a produce îngroşarea patologică a ţesutului cardiac observată în unele boli.
Dr. Chaudhry a declarat că rezultatele vin după „aproape două decenii de cercetare”, subliniind că scopul final este dezvoltarea unei terapii care să permită inimii umane să se vindece singură după un infarct sau în insuficienţă cardiacă, reducând astfel nevoia de transplant sau de dispozitive mecanice.
Echipa îşi propune acum să solicite aprobarea autorităţilor americane de reglementare în domeniul sănătăţii, FDA, pentru începerea studiilor clinice pe pacienţi cu boli de inimă. Dacă rezultatele vor fi confirmate, terapia cu CCNA2 ar putea marca începutul unei noi etape în medicina regenerativă cardiacă.
Etichete: activare, gena, infarct miocardic, inima, insuficienta cardiaca, refacere,
