În timp ce prim-ministrul spune că pierdem mulți doctori tineri, studenții și rezidenții răspund că astfel de măsuri ar avea efect dacă li s-ar oferi condiții mai bune de lucru. Iar Ministerul Sănătății și Ministerul Educației nu au în prezent un proiect pentru a aplica această strategie.
În fața a aproximativ 500 de primari de comune din țară, premierul Ilie Bolojan a declarat că ar susține măsuri prin care medicii aflați la început de drum și a căror formare a fost finanțată de stat să profeseze o perioadă în țară.
Ilie Bolojan, premierul României: „Hai să punem asta în practică și atunci cu siguranță nu vom avea 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină din România, vreo 4.000 la rezidențiat și, după nu știu câți ani de zile, cam 1.000 de angajați în sectorul public. Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm niște decizii care uneori nu sună bine și, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noștri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic”.
Propunerea este susținută și de unii dintre rectori
Anca Buzoianu, rector Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj: „Este necesară o returnare a investiției, fie sub forma de servicii, prin a rămâne în țară, în anumite zone, pentru o anumită perioadă, fie rambursarea creditului pe care statul îl oferă fiecărui student bugetat la medicină. Problema este foarte complexă, nu cred că este așa de ușor să scapi de deficitul medicilor, nu prin a-i forța să rămână, ci pentru a le oferi condițiile necesare pentru a se valida profesional”.
Nici studenții nu ar vrea să plece din țară... în anumite condiții
Fată: „Nu ar trebui să ni se impună. Nici nu se pune problema de salariu, dar să fie condiții”.
Fată: „Ar fi ideal să nu fim constrânși să rămânem în țară. Personal, aș rămâne în țară să lucrez”.
Statul pierde anual milioane de lei cu absolvenții de medicină care nu ajung să profeseze. Pregătirea unui student în cei 6 ani de medicină costă peste 100.000 de lei. O investiție care se irosește pentru că mii de tineri nu ajung în sistemul de sănătate.
Pe de altă parte, rezidențiatul nu este doar o perioadă în care medicii se formează pentru a deveni specialiști cu parafă, ci și timp în care muncesc, dar nu sunt plătiți corespunzător.
Dr. Diana Făinarea: „Am avut colegi rezidenți care au făcut 11 gărzi pe lună și doar una plătită prin contract. Să ne gândim mai degrabă să motivăm medicii să meargă în anumite regiuni decât să-i obligăm. Să lucrăm în primul rând la salarizarea corectă a personalului din anumite regiuni și la infrastructura minimă necesară în anumite regiuni”.
Președintele Colegiului Medicilor din România spune că rezidenții care au obținut prin concurs un post în cadrul unui spital ar trebui totuși să rămână o vreme să lucreze în acel spital.
Prof. dr. Cătălina Poiană: „Albania și Moldova obligă tinerii medici să rămână în țară după terminarea studiilor, dar le oferă stimulente generoase și prime de instalare. Iar în Anglia sunt obligați să rămână cei care primesc burse de la stat”.
Ministrul Sănătății nu a dorit să comenteze ideea lansată de Ilie Bolojan. Recent, Alexandru Rogobete a semnalat că România produce de trei ori mai mulți rezidenți decât poate absorbi sistemul medical, generând o criză de locuri și necesitatea unei reforme radicale.
