Ora de vară 2026. Când se dau ceasurile înainte cu o oră

Ajustarea, aplicată în majoritatea statelor europene, are impact atât asupra programului zilnic, cât și asupra transportului, activităților economice și obiceiurilor oamenilor. Iată când are loc exact trecerea la ora de vară 2026 și ce trebuie să știi pentru a te pregăti din timp.

Când are loc trecerea la ora de vară 2026

În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare marchează începutul perioadei de vară din punct de vedere al timpului oficial.

Trecerea la ora de vară reprezintă o ajustare sezonieră a timpului oficial, prin care acesta este aliniat la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne aceeași, după schimbare avem mai multă lumină naturală în după-amiaza și seara, iar nopțile par mai scurte.

De ce se schimbă ora

Schimbarea orei, cunoscută sub denumirile de „ora de vară” și „ora de iarnă”, este o practică aplicată în numeroase state pentru a sincroniza mai bine activitățile umane cu lumina naturală. Această modificare sezonieră a timpului oficial are la bază considerente economice, sociale și energetice.

Citește și

Consumul de cafea în România a crescut cu 15% în ultimul deceniu. A ajuns la o medie de 2,5 kilograme pe an

Originea conceptului

Ideea ajustării orei în funcție de anotimp a fost menționată pentru prima dată în 1784 de Benjamin Franklin, care a sugerat că o utilizare mai bună a luminii naturale ar putea reduce consumul de lumânări și ulei pentru lămpi. Cu toate acestea, propunerea sa a rămas teoretică timp de mai bine de un secol.

Implementarea efectivă a orei de vară a avut loc abia în timpul Primului Război Mondial. Germania a fost prima țară care a introdus oficial această măsură în 1916, fiind urmată rapid de Regatul Unit și alte state europene. Scopul principal era economisirea energiei prin diminuarea nevoii de iluminat artificial. După încheierea războiului, multe țări au renunțat la sistem, dar l-au reintrodus în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cum se aplică astăzi

În prezent, aproximativ 70 de țări din lume folosesc ora de vară, însă regulile diferă de la o regiune la alta. În Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an, în timp ce alte țări, precum Islanda și Turcia, au renunțat complet la această practică.

Care sunt motivele schimbării orei de vară

Principalul argument în favoarea orei de vară este utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin mutarea ceasurilor înainte, oamenii beneficiază de mai multă lumină seara, ceea ce poate reduce consumul de energie electrică pentru iluminat. Totuși, în contextul actual, eficiența acestei economii este dezbătută, având în vedere răspândirea tehnologiilor moderne, precum becurile LED și aparatele electrocasnice eficiente energetic.

Un alt beneficiu invocat este impactul pozitiv asupra sănătății și stării de spirit. Expunerea prelungită la lumină naturală poate contribui la creșterea nivelului de vitamina D și la reducerea riscului de depresie sezonieră.

De asemenea, unele studii arată că accidentele rutiere tind să scadă în perioada în care există mai multă lumină naturală seara, datorită vizibilității îmbunătățite.

Nu în ultimul rând, ora de vară încurajează activitățile în aer liber. Oamenii sunt mai predispuși să petreacă timp afară, să facă sport sau să participe la evenimente sociale atunci când zilele par mai lungi și mai luminoase.

Ce țări au renunțat la schimbarea orei

În ultimul deceniu, țări din întreaga lume au eliminat ora de vară din diverse motive, în timp ce alte regiuni continuă să o aplice, în ciuda faptului că experții în sănătate susțin că este dăunătoare.

Schimbările sezoniere ale orei presupun ca cesurile să fie date cu o oră înainte primăvara, pentru a intra în ora de vară, și cu o oră înapoi toamna, pentru a reveni la ora standard. Potrivit unei analize din 2023 realizate de Pew Research Center, jumătate dintre țările lumii aplicau anterior aceste modificări. În prezent, doar aproximativ o treime mai păstrează obiceiul.

Cea mai mare parte a Statelor Unite, majoritatea țărilor europene și părți din Canada, Australia, America Latină, Brazilia și Caraibe au rămas printre susținătorii practicii și își ajustează încă ceasurile. Însă multe alte regiuni au renunțat complet la ea. Printre acestea se numără întreaga Asie și cea mai mare parte a Africii. În ultimii 10 ani, Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Rusia, Samoa, Siria, Turcia, Uruguay și cea mai mare parte a Mexicului au pus capăt practicii, potrivit Pew Research Center. În Statele Unite, Hawaii și Arizona nu se aplică ora de vară, la fel ca Samoa Americană, Guam, Insulele Mariane de Nord, Puerto Rico și Insulele Virgine Americane.

În decembrie 2024, Donald Trump a declarat că dorește eliminarea orei de vară în SUA, descriind-o drept „incomodă” și „foarte costisitoare”. Totuși, în martie 2025, întrebat despre acest subiect, președintele american a nuanțat poziția, potrivit BBC.

De ce este considerată dăunătoare schimbarea orei

Schimbarea orei, fie că vorbim despre trecerea la ora de vară sau revenirea la ora standard, continuă să fie intens dezbătută la nivel internațional. Tot mai multe studii atrag atenția asupra efectelor pe care această modificare aparent minoră le poate avea asupra sănătății și siguranței populației.

Jagdish Khubchandani, profesor de sănătate publică la Universitatea de Stat din New Mexico, susține că o serie de cercetări indică o legătură între schimbările sezoniere ale orei și probleme precum tulburările de somn, oboseala accentuată și chiar infarctul miocardic. Totuși, specialistul subliniază că multe dintre aceste efecte pot fi pe termen scurt, iar concluziile definitive necesită studii suplimentare, desfășurate pe perioade mai lungi.

Ora de vară și perturbarea ritmului circadian

Una dintre cele mai frecvente explicații invocate de experți are legătură cu dereglarea ritmului circadian – mecanismul intern care reglează ciclul somn-veghe. Modificarea bruscă a orei afectează sincronizarea „ceasului biologic” cu lumina naturală.

„Cel mai important sincronizator al ritmurilor noastre circadiene este lumina naturală”, explică Tord Wingren, specialist în studiul somnului și al expunerii la lumină. Lumina dimineții transmite semnale esențiale către creier, declanșând procese hormonale care influențează nivelul de energie, starea de alertă, reglarea glicemiei și senzația de foame sau sațietate.

Atunci când ceasurile sunt date înainte, multe persoane – angajați și elevi deopotrivă – își încep ziua pe întuneric, ceea ce poate reduce acest „impuls” biologic natural. În plus, lumina prelungită seara poate întârzia ora de culcare și poate afecta producția de melatonină, hormonul responsabil pentru instalarea somnului.

Într-un punct de vedere publicat în 2020, cercetătorii de la American Academy of Sleep Medicine au atras atenția că trecerea la ora de vară primăvara este asociată cu efecte negative asupra sănătății. Specialiștii vorbesc despre fenomenul de „jet lag social”, adică nealinierea cronică dintre ritmul biologic natural și cerințele zilnice legate de muncă sau școală. Acest dezechilibru a fost asociat cu obezitate, sindrom metabolic, boli cardiovasculare și depresie.

Academia susține adoptarea permanentă a orei standard, considerată mai apropiată de biologia umană.

Probleme de siguranță asociate schimbării orei

Efectele nu se limitează doar la somn. Mai multe studii au indicat creșteri temporare ale accidentelor rutiere, accidentelor de muncă și erorilor medicale imediat după schimbarea orei.

De exemplu, cercetători din Spania au arătat, într-o analiză publicată în revista Epidemiology, că în ziua trecerii la ora de vară numărul accidentelor rutiere mortale a crescut cu 30%, iar la revenirea la ora standard cu 16%.

Un alt studiu, publicat în Journal of Applied Psychology, a evidențiat o creștere de aproape 6% a accidentelor de muncă în lunea de după trecerea la ora de vară.

În 2021, cercetători de la Mayo Clinic au analizat date privind incidentele raportate în spitale din SUA și au constatat o creștere de aproape 19% a evenimentelor legate de siguranță în săptămâna de după trecerea la ora de vară.

Riscuri pentru sănătate: infarct, AVC și depresie

Schimbarea orei a fost asociată și cu riscuri cardiovasculare. O analiză publicată în revista Internal Emergency Medicine, care a evaluat peste 80.000 de cazuri din SUA și Europa, a indicat o creștere cuprinsă între 4% și 29% a infarctelor miocardice după trecerea la ora de vară.

În Finlanda, un studiu publicat în Sleep Medicine a constatat o creștere de 8% a spitalizărilor pentru accident vascular cerebral ischemic în primele două zile după schimbarea orei.

Totodată, date din registrul psihiatric danez, analizate într-un studiu publicat în Epidemiology, au arătat o creștere de 11% a episoadelor de depresie unipolară după trecerea la ora de vară.

Ora de vară și consumul de energie: mit sau realitate

Ideea orei de vară este adesea asociată cu economisirea energiei. Conceptul îi este atribuit lui Benjamin Franklin, care în 1784 sugera ajustarea programului de somn pentru a reduce consumul de lumânări.

Potrivit US National Archives, Germania a fost prima țară care a implementat oficial ora de vară în timpul Primului Război Mondial, pentru a economisi combustibil.

Totuși, studiile moderne oferă rezultate contradictorii. Unele rapoarte indică o posibilă reducere marginală a consumului de energie (aproximativ 0,5%), în timp ce altele arată chiar creșteri de până la 4%.

Statul american Arizona a renunțat la ora de vară tocmai pentru că temperaturile ridicate determinau utilizarea mai îndelungată a aerului condiționat seara, ceea ce ducea la un consum mai mare de energie.

Viitorul orei de vară în Europa

În 2018, Comisia Europeani a propus eliminarea schimbărilor sezoniere ale orei. Parlamentul European a votat în favoarea inițiativei, însă este nevoie și de acordul Consiliul European pentru ca măsura să intre în vigoare.

În Statele Unite, senatorul Marco Rubio a introdus în 2023 proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar transforma ora de vară în regim permanent. Deși a trecut de Senat, proiectul este blocat în Camera Reprezentanților.

Cu toate acestea, experții în sănătate avertizează că menținerea permanentă a orei de vară ar putea întârzia lumina naturală dimineața, afectând starea de alertă și dispoziiția populației. Din acest motiv, American Academy of Sleep Medicine recomandă ora standard permanentă.

În 2018, un sondaj al Comisia Europeană a arătat că 84% dintre participanți susțin renunțarea la ora de vară.

De ce există ora de vară

Ora de vară este utilizată în peste 70 de țări, conform timeanddate.com. A fost introdusă pentru a folosi mai bine lumina serii și pentru a reduce consumul de energie. Susținătorii susțin că ora de vară ne oferă seri mai lungi. Criticii subliniază perturbarea somnului și posibilele efecte asupra sănătății legate de schimbările ritmului circadian.

În SUA, au existat încercări repetate de a face ora de vară permanentă. Douăzeci de state au adoptat legi sau rezoluții în favoarea orei de vară pe tot parcursul anului, dar orice schimbare permanentă ar necesita aprobarea Congresului. Deocamdată, schimbarea ceasurilor de două ori pe an rămâne în vigoare.

Când începe și se termină primăvara în 2026

Primăvara meteorologică începe pe 1 martie și se încheie pe 31 mai, un sistem folosit de meteorologi pentru consistență sezonieră. Primăvara astronomică — determinată de orbita Pământului și înclinația axei sale — începe la echinocțiul de primăvară pe 20 martie 2026 și se încheie la solstițiul de vară pe 21 iunie 2026.

Locul în care se trece la ora de vară pe 8 martie

Ora de vară în Statele Unite și Canada începe în 2026 duminică, 8 martie, la ora 2 dimineața, ora locală. Ceasurile se dau înainte cu o oră, ceea ce înseamnă că se pierde o oră de somn. Această perioadă durează până pe 1 noiembrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră, având oră în plus de odihnă, conform forbes.com.

Există însă câteva excepții: în SUA, ora de vară nu se aplică în Hawaii și în majoritatea statului Arizona, cu excepția Națiunii Navajo din nord-estul Arizona, care respectă această regulă. În Canada, majoritatea provinciilor și teritoriilor adoptă ora de vară, dar unele zone din Columbia Britanică, Nunavut, Ontario, Quebec și Saskatchewan fac excepție. Recent, Columbia Britanică a anunțat că va trece permanent la ora de vară.

În Europa și Marea Britanie, ora de vară începe în 2026 duminică, 29 martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră la ora 01:00 UTC (02:00 CET) și se vor da înapoi pe 25 octombrie, la ora 01:00 UTC (03:00 CEST). În Marea Britanie, trecerea marchează începutul British Summer Time, iar în octombrie se revine la Greenwich Mean Time. Majoritatea țărilor europene urmează același calendar, deși țări precum Islanda, Belarus și Rusia nu respectă ora de vară, conform Timeanddate.

Când se revine la ora de iarnă în 2026

După trecerea la ora de vară din martie, România va reveni la ora standard în toamnă. În 2026, schimbarea va avea loc în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie.

La ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, devenind ora 03:00. Astfel, ziua de duminică va avea 25 de ore.

Fondatorul adevărat al orei de vară

Primul susținător real al orei de vară a fost un englez pe nume William Willett. Constructor londonez, el a conceput ideea într-o dimineață din anul 1907, în timp ce călărea. A observat că obloanele caselor erau bine închise, deși Soarele răsărise deja.

Willett a cheltuit o avere făcând lobby pe lângă oameni de afaceri, membri ai Parlamentului și Congresul SUA pentru a muta ceasurile înainte cu 20 de minute în fiecare dintre cele patru duminici din aprilie și a inversa procesul în duminicile consecutive din septembrie. Însă propunerea lui a fost întâmpinată în mare parte cu ridiculizare. O comunitate s-a opus chiar din motive morale, numind această practică păcatul de a „minți” despre ora reală.

Atitudinile s-au schimbat după începerea Primul Război Mondial. Guvernele și populația au recunoscut nevoia de a economisi cărbunele folosit pentru încălzirea locuințelor.

Germanii au fost primii care au adoptat oficial sistemul de extindere a luminii în 1915, ca măsură de economisire a combustibilului în timpul războiului. Acest lucru a dus în 1916 la introducerea British Summer Time: între 21 mai și 1 octombrie, ceasurile din Marea Britanie erau date cu o oră înainte.

Statele Unite ale Americii au urmat exemplul în 1918, când Congresul a adoptat Standard Time Act, stabilind fusurile orare. Totuși, legea a fost adoptată în contextul unei opoziții publice semnificative.

Un comitet al Congresului american a fost format pentru a investiga beneficiile orei de vară. Mulți americani considerau practica o încercare absurdă de a-i face pe cei care dorm până târziu să se trezească mai devreme. Alții credeau că urmarea „orei de ceas” este nenaturală comparativ cu „ora Soarelui”. Un editorialist din revista Saturday Evening Post sugera ironic: „De ce să nu ‘salvăm vara’ făcând ca luna iunie să înceapă la sfârșitul lui februarie?”

Propaganda din timpul războiului

Situația a căpătat o nouă semnificație în aprilie 1917, când președintele american Woodrow Wilson a declarat război. Conservarea energiei a devenit brusc esențială, iar mai multe campanii au fost lansate pentru a obține sprijinul publicului în schimbarea orei.

Un grup numit National Daylight Saving Convention a distribuit cărți poștale cu Uncle Sam ținând o sapă de grădină și o pușcă, în timp ce întorcea acele unui ceas de buzunar uriaș. Alegătorii erau rugați să semneze și să trimită cărțile poștale congresmanilor lor, declarând: „Dacă am mai multă lumină naturală, pot lucra mai mult pentru țara mea. Avem nevoie de fiecare oră de lumină.”

Președintele districtului Manhattan a declarat în Congres că ora suplimentară de lumină ar fi un avantaj pentru grădinăritul casnic și ar crește aprovizionarea cu alimente a Aliaților.

În cele din urmă, Congresul a decis oficial ca toate ceasurile să fie date înainte cu o oră la ora 2:00 dimineața, pe 31 martie 1918. (Canada a adoptat o politică similară mai târziu în același an.) Americanii erau încurajați să stingă luminile și să se culce mai devreme decât de obicei, în jurul orei 20:00.

Revenirea orei de vară

Subiectul nu a mai reapărut până după Atacul de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, când Statele Unite au intrat din nou în război.

În timpul Al Doilea Război Mondial, ora de vară a fost impusă din nou (pe tot parcursul anului) pentru a economisi combustibil. Ceasurile au fost date înainte cu o oră pentru a reduce consumul de energie.

După război, care s-a încheiat cu capitularea finală a Japoniei pe 2 septembrie 1945, ora de vară a început să fie folosită intermitent în diferite state americane, fiecare alegând propriile date de început și de sfârșit.

Schimbarea la ora de vară poate influența sănătatea inimii și calitatea somnului

Trecerea la ora de vară aduce, pe lângă mai multă lumină naturală seara, și unele efecte temporare asupra organismului. Medicii atrag atenția că această ajustare poate favoriza apariția iritabilității, tulburărilor de somn și chiar a unor probleme cardiovasculare. În noaptea de 28 spre 29 martie, ora 3:00 devine ora 4:00, iar acest program se menține până în ultima duminică din octombrie.

Specialiștii explică faptul că schimbarea afectează mai ales persoanele obișnuite să adoarmă târziu, cum sunt adolescenții, deoarece sunt nevoite să se trezească mai devreme decât le permite ritmul biologic. Efectele sunt similare lipsei de somn: oboseală accentuată, scăderea capacității de concentrare și o ușoară creștere a riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Adaptarea completă poate dura între una și trei săptămâni.

Pentru a reduce impactul, medicii recomandă o ajustare treptată a programului de somn, cu una-două săptămâni înainte de schimbare. Reducerea orei de culcare cu câteva minute zilnic poate face tranziția mai ușoară. De asemenea, este indicat să se evite consumul de cafea sau băuturi energizante după prânz, să se renunțe la somnul de după-amiază și să se opteze pentru cine ușoare.

Expunerea la lumina naturală în prima parte a zilei ajută organismul să-și regleze producția de melatonină, hormon esențial pentru somn. Persoanele care suferă de afecțiuni precum apneea de somn pot resimți mai intens efectele acestei schimbări, motiv pentru care trebuie să acorde o atenție sporită rutinei zilnice.

În România, ora de vară este aplicată din 1997, conform legislației în vigoare, între sfârșitul lunii martie și sfârșitul lunii octombrie.

Schimbarea orei poate afecta serios sănătatea

Trecerea la ora de vară nu înseamnă doar o oră de somn pierdută, ci un impact real asupra organismului, arată mai multe studii recente din domeniul medical. Cercetările indică faptul că această modificare aparent minoră dereglează ritmul circadian – „ceasul biologic” al corpului – și poate avea consecințe asupra inimii, somnului și metabolismului.

Un studiu amplu citat în 2026 arată că schimbarea orei de două ori pe an este mai nocivă decât menținerea unui sistem fix. Modelele realizate de cercetători sugerează că renunțarea la această practică ar putea preveni anual sute de mii de cazuri de accident vascular cerebral și milioane de cazuri de obezitate, tocmai prin stabilizarea ritmului biologic, conform healthline.com.

Efectele se resimt cel mai puternic imediat după trecerea la ora de vară. Studiile arată că pierderea unei singure ore de somn poate perturba echilibrul hormonal și crește nivelul de stres din organism. În plus, lipsa somnului afectează capacitatea inimii de a se „repara” în timpul nopții, ceea ce poate contribui la creșterea riscului de probleme cardiovasculare .

O meta-analiză publicată în literatura medicală confirmă aceste riscuri: în perioada imediat următoare schimbării orei, riscul de infarct crește ușor, dar semnificativ, tocmai din cauza dereglării somnului și a ritmului biologic .

Specialiștii spun că problema nu este doar durata somnului, ci și regularitatea lui. Chiar și variațiile mici ale programului de somn pot afecta sănătatea pe termen lung, iar schimbarea orei amplifică exact acest tip de dezechilibru.