Ajustarea, aplicată în majoritatea statelor europene, are impact atât asupra programului zilnic, cât și asupra transportului, activităților economice și obiceiurilor oamenilor. Iată când are loc exact trecerea la ora de vară 2026 și ce trebuie să știi pentru a te pregăti din timp.
Când are loc trecerea la ora de vară 2026
În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, România va trece la ora de vară. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare marchează începutul perioadei de vară din punct de vedere al timpului oficial.
Trecerea la ora de vară reprezintă o ajustare sezonieră a timpului oficial, prin care acesta este aliniat la fusul orar standard. Deși durata efectivă a zilei rămâne aceeași, după schimbare avem mai multă lumină naturală în după-amiaza și seara, iar nopțile par mai scurte.
De ce se schimbă ora
Schimbarea orei, cunoscută sub denumirile de „ora de vară” și „ora de iarnă”, este o practică aplicată în numeroase state pentru a sincroniza mai bine activitățile umane cu lumina naturală. Această modificare sezonieră a timpului oficial are la bază considerente economice, sociale și energetice.
Originea conceptului
Ideea ajustării orei în funcție de anotimp a fost menționată pentru prima dată în 1784 de Benjamin Franklin, care a sugerat că o utilizare mai bună a luminii naturale ar putea reduce consumul de lumânări și ulei pentru lămpi. Cu toate acestea, propunerea sa a rămas teoretică timp de mai bine de un secol.
Implementarea efectivă a orei de vară a avut loc abia în timpul Primului Război Mondial. Germania a fost prima țară care a introdus oficial această măsură în 1916, fiind urmată rapid de Regatul Unit și alte state europene. Scopul principal era economisirea energiei prin diminuarea nevoii de iluminat artificial. După încheierea războiului, multe țări au renunțat la sistem, dar l-au reintrodus în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Cum se aplică astăzi
În prezent, aproximativ 70 de țări din lume folosesc ora de vară, însă regulile diferă de la o regiune la alta. În Uniunea Europeană, toate statele membre schimbă ora de două ori pe an, în timp ce alte țări, precum Islanda și Turcia, au renunțat complet la această practică.
Care sunt motivele schimbării orei de vară
Principalul argument în favoarea orei de vară este utilizarea mai eficientă a luminii naturale. Prin mutarea ceasurilor înainte, oamenii beneficiază de mai multă lumină seara, ceea ce poate reduce consumul de energie electrică pentru iluminat. Totuși, în contextul actual, eficiența acestei economii este dezbătută, având în vedere răspândirea tehnologiilor moderne, precum becurile LED și aparatele electrocasnice eficiente energetic.
Un alt beneficiu invocat este impactul pozitiv asupra sănătății și stării de spirit. Expunerea prelungită la lumină naturală poate contribui la creșterea nivelului de vitamina D și la reducerea riscului de depresie sezonieră.
De asemenea, unele studii arată că accidentele rutiere tind să scadă în perioada în care există mai multă lumină naturală seara, datorită vizibilității îmbunătățite.
Nu în ultimul rând, ora de vară încurajează activitățile în aer liber. Oamenii sunt mai predispuși să petreacă timp afară, să facă sport sau să participe la evenimente sociale atunci când zilele par mai lungi și mai luminoase.
Ce țări au renunțat la schimbarea orei
În ultimul deceniu, țări din întreaga lume au eliminat ora de vară din diverse motive, în timp ce alte regiuni continuă să o aplice, în ciuda faptului că experții în sănătate susțin că este dăunătoare.
Schimbările sezoniere ale orei presupun ca cesurile să fie date cu o oră înainte primăvara, pentru a intra în ora de vară, și cu o oră înapoi toamna, pentru a reveni la ora standard. Potrivit unei analize din 2023 realizate de Pew Research Center, jumătate dintre țările lumii aplicau anterior aceste modificări. În prezent, doar aproximativ o treime mai păstrează obiceiul.
Cea mai mare parte a Statelor Unite, majoritatea țărilor europene și părți din Canada, Australia, America Latină, Brazilia și Caraibe au rămas printre susținătorii practicii și își ajustează încă ceasurile. Însă multe alte regiuni au renunțat complet la ea. Printre acestea se numără întreaga Asie și cea mai mare parte a Africii. În ultimii 10 ani, Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Rusia, Samoa, Siria, Turcia, Uruguay și cea mai mare parte a Mexicului au pus capăt practicii, potrivit Pew Research Center. În Statele Unite, Hawaii și Arizona nu se aplică ora de vară, la fel ca Samoa Americană, Guam, Insulele Mariane de Nord, Puerto Rico și Insulele Virgine Americane.
În decembrie 2024, Donald Trump a declarat că dorește eliminarea orei de vară în SUA, descriind-o drept „incomodă” și „foarte costisitoare”. Totuși, în martie 2025, întrebat despre acest subiect, președintele american a nuanțat poziția, potrivit BBC.
De ce este considerată dăunătoare schimbarea orei
Schimbarea orei, fie că vorbim despre trecerea la ora de vară sau revenirea la ora standard, continuă să fie intens dezbătută la nivel internațional. Tot mai multe studii atrag atenția asupra efectelor pe care această modificare aparent minoră le poate avea asupra sănătății și siguranței populației.
Jagdish Khubchandani, profesor de sănătate publică la Universitatea de Stat din New Mexico, susține că o serie de cercetări indică o legătură între schimbările sezoniere ale orei și probleme precum tulburările de somn, oboseala accentuată și chiar infarctul miocardic. Totuși, specialistul subliniază că multe dintre aceste efecte pot fi pe termen scurt, iar concluziile definitive necesită studii suplimentare, desfășurate pe perioade mai lungi.
Ora de vară și perturbarea ritmului circadian
Una dintre cele mai frecvente explicații invocate de experți are legătură cu dereglarea ritmului circadian – mecanismul intern care reglează ciclul somn-veghe. Modificarea bruscă a orei afectează sincronizarea „ceasului biologic” cu lumina naturală.
„Cel mai important sincronizator al ritmurilor noastre circadiene este lumina naturală”, explică Tord Wingren, specialist în studiul somnului și al expunerii la lumină. Lumina dimineții transmite semnale esențiale către creier, declanșând procese hormonale care influențează nivelul de energie, starea de alertă, reglarea glicemiei și senzația de foame sau sațietate.
Atunci când ceasurile sunt date înainte, multe persoane – angajați și elevi deopotrivă – își încep ziua pe întuneric, ceea ce poate reduce acest „impuls” biologic natural. În plus, lumina prelungită seara poate întârzia ora de culcare și poate afecta producția de melatonină, hormonul responsabil pentru instalarea somnului.
Într-un punct de vedere publicat în 2020, cercetătorii de la American Academy of Sleep Medicine au atras atenția că trecerea la ora de vară primăvara este asociată cu efecte negative asupra sănătății. Specialiștii vorbesc despre fenomenul de „jet lag social”, adică nealinierea cronică dintre ritmul biologic natural și cerințele zilnice legate de muncă sau școală. Acest dezechilibru a fost asociat cu obezitate, sindrom metabolic, boli cardiovasculare și depresie.
Academia susține adoptarea permanentă a orei standard, considerată mai apropiată de biologia umană.
Probleme de siguranță asociate schimbării orei
Efectele nu se limitează doar la somn. Mai multe studii au indicat creșteri temporare ale accidentelor rutiere, accidentelor de muncă și erorilor medicale imediat după schimbarea orei.
De exemplu, cercetători din Spania au arătat, într-o analiză publicată în revista Epidemiology, că în ziua trecerii la ora de vară numărul accidentelor rutiere mortale a crescut cu 30%, iar la revenirea la ora standard cu 16%.
Un alt studiu, publicat în Journal of Applied Psychology, a evidențiat o creștere de aproape 6% a accidentelor de muncă în lunea de după trecerea la ora de vară.
În 2021, cercetători de la Mayo Clinic au analizat date privind incidentele raportate în spitale din SUA și au constatat o creștere de aproape 19% a evenimentelor legate de siguranță în săptămâna de după trecerea la ora de vară.
Riscuri pentru sănătate: infarct, AVC și depresie
Schimbarea orei a fost asociată și cu riscuri cardiovasculare. O analiză publicată în revista Internal Emergency Medicine, care a evaluat peste 80.000 de cazuri din SUA și Europa, a indicat o creștere cuprinsă între 4% și 29% a infarctelor miocardice după trecerea la ora de vară.
În Finlanda, un studiu publicat în Sleep Medicine a constatat o creștere de 8% a spitalizărilor pentru accident vascular cerebral ischemic în primele două zile după schimbarea orei.
Totodată, date din registrul psihiatric danez, analizate într-un studiu publicat în Epidemiology, au arătat o creștere de 11% a episoadelor de depresie unipolară după trecerea la ora de vară.
Ora de vară și consumul de energie: mit sau realitate
Ideea orei de vară este adesea asociată cu economisirea energiei. Conceptul îi este atribuit lui Benjamin Franklin, care în 1784 sugera ajustarea programului de somn pentru a reduce consumul de lumânări.
Potrivit US National Archives, Germania a fost prima țară care a implementat oficial ora de vară în timpul Primului Război Mondial, pentru a economisi combustibil.
Totuși, studiile moderne oferă rezultate contradictorii. Unele rapoarte indică o posibilă reducere marginală a consumului de energie (aproximativ 0,5%), în timp ce altele arată chiar creșteri de până la 4%.
Statul american Arizona a renunțat la ora de vară tocmai pentru că temperaturile ridicate determinau utilizarea mai îndelungată a aerului condiționat seara, ceea ce ducea la un consum mai mare de energie.
Viitorul orei de vară în Europa
În 2018, Comisia Europeani a propus eliminarea schimbărilor sezoniere ale orei. Parlamentul European a votat în favoarea inițiativei, însă este nevoie și de acordul Consiliul European pentru ca măsura să intre în vigoare.
În Statele Unite, senatorul Marco Rubio a introdus în 2023 proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar transforma ora de vară în regim permanent. Deși a trecut de Senat, proiectul este blocat în Camera Reprezentanților.
Cu toate acestea, experții în sănătate avertizează că menținerea permanentă a orei de vară ar putea întârzia lumina naturală dimineața, afectând starea de alertă și dispoziiția populației. Din acest motiv, American Academy of Sleep Medicine recomandă ora standard permanentă.
În 2018, un sondaj al Comisia Europeană a arătat că 84% dintre participanți susțin renunțarea la ora de vară.
.webp)
