Tranziția verde nu a ajuns încă și la românii din mediul rural. „S-au dat bani doar pentru panouri fotovoltaice”
Tranziția verde în mediul rural din România este încă la început, în ciuda faptului că aici locuiește jumătate din populația țării, iar riscul de sărăcie e de cinci ori mai mare decât la oraș.
Deși sunt finanțate proiecte pentru instalarea de panouri fotovoltaice în zonele rurale, alte inițiative - cum ar fi eficientizarea energetică a clădirilor - rămân limitate, spune jurnalista Teodora Cimpoi, specializată în energie și climă, în cadrul unui interviu la Pro Verde.
“Neutralitatea climatică nu se oprește la porțile orașului”, avertizează ea, arătând că tranziția verde e o oportunitate pentru a combate decalajele structurale de la sate.
Tranziția verde sau Pactul verde european are ca scop atingerea neutralității climatice a UE până în 2050, stimularea economiei cu ajutorul tehnologiei verzi, asigurarea de activități durabile în industrie și transport și reducerea poluării.
Teodora Cimpoi: (...) „Până acum nu a existat o strategie astfel încât această tranziție verde să înglobeze și mediul rural, ignorându-se practic, într-un fel, faptul că jumătate din populația României și jumătate dintre gospodării se află în mediul rural.
Dacă, de exemplu, ne uităm la programele de eficientizare energetică a clădirilor, ca să dau un exemplu care îmi vine acum la îndemână, au existat până acum programe de reabilitare energetică a clădirilor de la oraș, dar nu au existat pentru sate.
Ce s-a făcut în ultimul timp foarte mult pentru mediul rural este faptul că s-au dat într-adevăr bani mulți pentru panouri fotovoltaice, dar cred că trebuie să mergem mult mai departe de aici.
Neutralitatea climatică nu se oprește la porțile orașului și cred că ar trebui să folosim această oportunitate care se cheamă tranziție verde pentru a rezolva niște decalaje structurale care există în acest moment în mediul rural.”
Școli “verzi”, profesori bine pregătiți și mobilitate electrică pentru elevii de la sate
Statisticile arată că zonele rurale din România sunt de cinci ori mai expuse riscului de sărăcie, șomaj și abandon școlar decât comunitățile urbane.
Tocmai de aceea, Comisia Europeană a elaborat o strategie pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural până în 2040, iar România va trebui să-și construiască un plan propriu care să includă școli “verzi” și să atragă profesori bine pregătiți, spune Teodora Cimpoi.
Un alt aspect esențial este mobilitatea electrică, soluție necesară pentru a reduce distanțele mari pe care copiii din mediul rural trebuie să le parcurgă pentru a ajunge la școală.
Exemple de bune practici: bioenergie și biogaz în comunități rurale
Un model de succes al tranziției verzi se găsește în comuna Ghelința, din județul Covasna, unde toate clădirile publice sunt încălzite folosind biomasă reziduală, cum ar fi crengi rezultate din toaletarea copacilor.
„În general, sunt soluții aplicate la scară mică, dar cu un impact semnificativ pentru comunitatea locală”, explică Cimpoi. Acest tip de bioenergie este utilizat și în alte județe, inclusiv Neamț și Brașov.
În comuna Cordun din Neamț a fost inaugurată recent cea mai mare instalație de biogaz din țară, oferind o soluție pentru gestionarea deșeurilor și transformarea lor în surse de energie.
Prima comunitate rurală de energie verde din România
Un alt exemplu relevant vine din comuna Buteni, județul Arad, unde primarul a mobilizat inclusiv tinerii, “care sunt digitalizați și se pricep la jocuri”, pentru a accesa Programul Casa Verde Fotovoltaice.
Teodora Cimpoi: „Mi s-a părut foarte, foarte drăguță povestea. O ador, pur și simplu, pentru că în mediul rural oamenii nu sunt digitalizați, și nu prea știu ei cum să aplice. Nu au calculatoare, mulți sunt poate bătrâni, nu au cunoștințe digitale, și atunci primarul a strâns un grup, a unit efectiv toată comunitatea în acest proiect, să aplice pentru Casa Verde.
A luat inclusiv copii de gimnaziu și de liceu care "sunt digitalizați, se pricep la jocuri", a zis primarul. Și a strâns inclusiv tineri din comună care au plecat la facultate în oraș. Și ei au fost implicați în acest proiect.
Practic, au făcut repetiții înainte să se deschidă programul de accesare a fondurilor europene. Au făcut repetiții, grup de whatsapp, s-au pus la punct.... Îmi place foarte mult povestea asta, pentru că arată cum s-a coagulat comunitatea locală în jurul unui obiectiv.
Și mai vor să folosească energia geotermală - studiază acum potențialul zonei, pentru că zoa de vest a României este foarte bogată în energie geotermală și asta este iarăși o resursă care va crește foarte mult.”
Cea mai mare provocare pentru a aduce satul românesc în tranziția verde europeană este lipsa de resurse umane, spune Cimpoi.
Deși există exemple de succes și finanțare europeană disponibilă, lipsa personalului calificat rămâne un obstacol major. „Avem nevoie de oameni calificați, capabili să implementeze și să susțină aceste proiecte pe termen lung”, spune ea.
Etichete: energie, mediul rural, panouri fotovoltaice, romania, sate,
Dată publicare:
