Țările cele mai vulnerabile în fața încălzirii globale. Câte mii de hectare de teren se pierd anual din cauza vremii extreme

Încălzirea globală, definită ca creșterea medie a temperaturii globale a Pământului, este un fenomen complex cu implicații majore asupra sistemului climatic și, implicit, asupra frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme.

Încălzirea globală și fenomenele meteo extreme

Deși variabilitatea naturală a climei a produs întotdeauna evenimente extreme, încălzirea globală amplifică această variabilitate, generând o serie de efecte negative asupra mediului și societății umane.

Dovezile științifice privind încălzirea globală sunt copleșitoare. Conform celui de-al șaselea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,1°C față de perioada preindustrială (1850-1900), iar această creștere este în principal atribuită activităților umane, în special emisiilor de gaze cu efect de seră.

Încălzirea globală are un impact semnificativ asupra frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, după cum urmează:

Citește și

Cum a reușit o femeie să își cumpere 3 case din propriile economii. Timp de 18 ani a trăit cu doar 1,4 dolari pe zi

· Valuri de căldură: Temperaturile extreme au devenit mai frecvente și mai intense în ultimele decenii. De exemplu, vara anului 2022 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Europa, cu numeroase recorduri de temperatură depășite în mai multe țări.

· Secete: Încălzirea globală contribuie la creșterea evaporării și la modificarea tiparelor de precipitații, ceea ce poate duce la secete mai severe și mai prelungite. Seceta din 2022 din Europa a fost cea mai gravă din ultimii 500 de ani, afectând agricultura, aprovizionarea cu apă și producția de energie.

· Inundații: Deși poate părea paradoxal, încălzirea globală poate duce și la creșterea riscului de inundații. Aerul mai cald poate reține mai multă umiditate, ceea ce poate duce la precipitații mai abundente și la creșterea riscului de inundații rapide. Inundațiile catastrofale din Germania și Belgia din 2021, care au provocat sute de victime și pagube materiale semnificative, sunt un exemplu tragic al acestei tendințe.

· Furtuni: Există dovezi că încălzirea globală poate influența intensitatea și frecvența furtunilor tropicale și a altor tipuri de furtuni. Deși numărul total de furtuni tropicale nu a crescut semnificativ, există indicii că proporția de furtuni de categoria 4 și 5 (cele mai intense) a crescut în ultimele decenii.

· Incendii de vegetație: Temperaturile mai ridicate, secetele și schimbările în tiparele de precipitații pot crea condiții propice pentru incendii de vegetație mai frecvente și mai intense. Incendiile devastatoare din Australia din 2019-2020 și cele din vestul Statelor Unite și Canada din 2021 sunt exemple dramatice ale acestei realități.

Țările cele mai afectate de încălzirea globală

Încălzirea globală reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa omenirii, cu efecte devastatoare resimțite pe toate continentele. Statistici recente, cum ar fi Indicele de Risc Climatic Global, publicat anual de organizația Germanwatch, evidențiază o tendință îngrijorătoare: frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere, iar țările cele mai afectate sunt adesea cele care contribuie cel mai puțin la emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Printre țările cele mai grav lovite de consecințele schimbărilor climatice se numără Mozambic, care a fost considerată cea mai afectată națiune în 2019. Ciclonul Idai, unul dintre cele mai puternice cicloane tropicale care au lovit vreodată emisfera sudică, a provocat inundații devastatoare și a dus la pierderi semnificative de vieți omenești.

În mod similar, Zimbabwe, situată în aceeași regiune, a fost lovită de același ciclon, în timp ce o secetă severă a agravat și mai mult situația. Această combinație de evenimente extreme a subliniat vulnerabilitatea extremă a țărilor din sudul Africii.

Pe de altă parte, în emisfera nordică, Bahamas a fost distrusă în 2019 de uraganul Dorian, care a provocat pagube colosale. Cu rafale de vânt care au depășit 295 km/h și o furtună masivă care a acoperit terenurile insulare, efectele acestui dezastru au fost resimțite puternic, pe toate planurile.

Japonia, cunoscută pentru rezistența sa în fața dezastrelor naturale, a fost puternic afectată în 2019 de o serie de taifunuri violente și inundații record. Chiar și în fața unor măsuri stricte de pregătire și răspuns, intensitatea tot mai mare a acestor fenomene a demonstrat limitele infrastructurii moderne în fața schimbărilor climatice.

Pe lista țărilor grav afectate se află și Malawi, unde ciclonul Idai a lăsat în urmă distrugeri pe scară largă. Efectele combinate ale ciclonului au subliniat, din nou, vulnerabilitatea regiunilor subdezvoltate la fenomenele meteorologice extreme, subliniind necesitatea unei intervenții internaționale concertate.

Alte țări care se confruntă în mod constant cu efectele devastatoare ale schimbărilor climatice includ Puerto Rico, lovit de uraganul Maria în 2017, Myanmar, devastat de ciclonul Nargis în 2008, și Haiti, care a suferit atât din cauza unui cutremur major în 2010, cât și din cauza uraganului Matthew în 2016. În Asia, Filipine și Pakistan rămân printre cele mai vulnerabile națiuni, fiind frecvent expuse la taifunuri și inundații catastrofale.

Țările din Europa care se confruntă cu cele mai mari amenințări din cauza schimbărilor climatice

Anul 2022 a fost marcat de fenomene meteorologice extreme care au afectat întreaga Europă. Continentul a traversat cea mai severă secetă din ultimii 500 de ani în timpul verii, urmată de inundații periculoase în anumite regiuni. Impactul acestor condiții meteorologice a fost devastator. Autoritățile franceze, de exemplu, au raportat că valurile de căldură din anul 2022 au dus la peste 2.816 decese, conform euronews.com.

Pe lângă îngrijorarea față de siguranța personală, oamenii devin tot mai preocupați de protecția locuințelor lor. Pentru a evalua impactul potențial asupra industriei asigurărilor, platforma britanică de comparare a prețurilor, ComparetheMarket, a realizat un top al celor 10 țări europene unde casele sunt cele mai expuse riscurilor.

Spania ocupă primul loc în această listă, pierzând anual 1.694 de hectare de teren din cauza incendiilor de vegetație, conform estimărilor analiștilor. Studiul a luat în considerare mai mulți factori pentru a oferi fiecărei țări un scor general climatic, iar Spania a ajuns în fruntea clasamentului și din cauza nivelurilor ridicate de poluare a aerului.

Pe de altă parte, Portugalia este cea mai afectată de incendii, cu o medie anuală de 2.444 de hectare de teren ars. Inevitabil, unele case se află în zone cu risc ridicat.

Serbia este țara europeană cu cel mai mare risc de inundații cauzate de precipitațiile abundente, ceea ce o plasează pe primul loc în privința daunelor suferite de locuințe. În general, Bosnia și Herțegovina s-a clasat pe locul al doilea în lista ComparetheMarket, din cauza frecvenței ridicate a incendiilor și inundațiilor. Marea Britanie ocupă locul al treilea, având o calitate scăzută a aerului și un nivel ridicat de poluare.

Cum se simt efectele în România

Schimbările climatice își fac simțită prezența în România într-un mod din ce în ce mai pregnant, cu efecte vizibile și uneori dramatice asupra mediului, economiei și societății. Deși țara noastră nu se numără printre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră la nivel global, suntem totuși expuși consecințelor încălzirii globale, unele dintre ele având un impact disproporționat de mare, conform Ministerului Mediului.

Unul dintre cele mai evidente semne ale schimbărilor climatice în România este creșterea temperaturilor medii anuale. Aceasta se traduce prin veri mai lungi și mai călduroase, cu valuri de căldură tot mai frecvente și intense, care pun în pericol sănătatea populației, în special a celor vârstnici și a persoanelor cu afecțiuni cronice. Iernile devin mai blânde și mai scurte, cu ninsori mai reduse și perioade de îngheț mai puțin severe, ceea ce poate afecta agricultura și turismul de iarnă.

Modificările regimului precipitațiilor reprezintă o altă consecință importantă a schimbărilor climatice în România. Secetele prelungite și intense, care afectează în special sudul și estul țării, duc la scăderea producției agricole, la creșterea riscului de incendii de vegetație și la probleme de aprovizionare cu apă potabilă. Pe de altă parte, ploile torențiale și inundațiile, care devin tot mai frecvente și mai severe, provoacă pagube materiale importante, pierderi de vieți omenești și perturbări ale activității economice.

Schimbările climatice au un impact semnificativ și asupra biodiversității din România. Creșterea temperaturilor și modificările regimului precipitațiilor pot duce la migrația sau chiar la dispariția unor specii de plante și animale, la schimbări în structura și funcționarea ecosistemelor și la creșterea riscului de apariție a unor boli și dăunători. De asemenea, încălzirea globală poate accelera topirea ghețarilor din Munții Carpați, ceea ce poate avea consecințe negative asupra resurselor de apă și asupra turismului montan.

Efectele economice ale schimbărilor climatice în România sunt de asemenea considerabile. Sectoarele cele mai vulnerabile sunt agricultura, silvicultura, turismul și energia. Scăderea producției agricole din cauza secetelor și a altor fenomene meteorologice extreme poate duce la creșterea prețurilor la alimente și la dependența de importuri. Inundațiile și alunecările de teren pot provoca pagube importante infrastructurii de transport și comunicații, afectând activitatea economică și comerțul.

Articol recomandat de sport.ro

Viața lui Doroftei în Canada: ”Erau zile când nu măncam, mă dureau mâinile”. Îi trimitea ”târâș, dar fericiți” acasă