Poluarea din apă – s-au găsit microparticule de plastic inclusiv în apa din oceane, dar și în apa îmbuteliată

62456413
Shutterstock

Poluarea apei a devenit o problemă globală de o amploare alarmantă, afectând atât oceane, cât și sursele de apă potabilă. Una dintre cele mai îngrijorătoare forme de poluare este prezența microparticulelor de plastic, cunoscute și ca microplastice.

Potrivit unui studiu realizat în 2023, în apele oceanelor există aproximativ 26 de miliarde de tone de microplastice. De asemenea, microplasticele au fost găsite și în apele potabile de pe toate continentele, inclusiv în apa îmbuteliată.

Ce sunt microplasticele

Microplasticele sunt fragmente minuscule de plastic, cu dimensiuni sub 5 mm, provenite din diverse surse, precum:

· Degradarea deșeurilor plastice: Sticlele de plastic, pungile, ambalajele și alte produse din plastic se descompun în timp în microplastice, care ajung în mediul acvatic prin râuri, ploi sau vânt.

· Microfibrele textile: Hainele sintetice eliberează microfibre în timpul spălării, ajungând în apele uzate și ulterior în râuri și oceane.

· Microplasticele primare: Anumite produse cosmetice și de îngrijire personală conțin microplastice adăugate intenționat, ca exfoliante sau agenți de îngroșare.

Odată ajunse în ape, microplasticele sunt ingerate de diverse organisme marine, de la plancton la pești și mamifere marine. Plasticul poate bloca tractul digestiv, provoca leziuni interne și chiar moartea animalelor, conform WHO.int.

poluarea oceanelor

Efectele microplasticelor asupra sănătății umane sunt încă în curs de investigare, dar studiile preliminare indică posibile riscuri, inclusiv:

· Ingerarea: Microplasticele pot fi ingerate prin consumul de pește și fructe de mare contaminate, sau prin apa potabilă, afectând potențial sistemul digestiv și absorbția nutrienților.

· Inhalarea: Microplasticele prezente în aer pot fi inhalate, afectând sistemul respirator.

· Expunerea la substanțe chimice: Microplasticele pot absorbi și elibera substanțe chimice toxice din mediul înconjurător, care pot avea efecte negative asupra sănătății umane.

Pe lângă impactul asupra mediului și a sănătății umane, poluarea cu microplastice are și consecințe economice semnificative, afectând industria pescuitului, turismul și alte sectoare economice care depind de un mediu marin sănătos.

Măsuri luate de Uniunea Europeană

Problema poluării oceanelor cu plastic a devenit una dintre cele mai presante preocupări de mediu la nivel global. Plasticul, un material omniprezent în viața modernă, este responsabil pentru numeroase daune asupra ecosistemelor marine și asupra sănătății umane.

Oceanele sunt poluate anual cu aproximativ 8 milioane de tone de plastic, afectând grav viața marină. Plasticul poate dura sute de ani pentru a se descompune, iar pe parcursul acestui timp, el eliberează substanțe chimice toxice și fragmentează în microplastice. Aceste microplastice sunt ingerate de animalele marine, intrând astfel în lanțul trofic și, în final, afectând sănătatea umană​ (Europe Direct Arad)​​ (EUR-Lex)​Uniunea Europeană a adoptat măsuri decisive pentru a combate poluarea cu plastic. Directiva UE 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului reprezintă un pilon central în aceste eforturi. Aceasta directivă prevede, conform europarl.europa.eu.

poluarea oceanelor

· Interzicerea anumitor produse din plastic de unică folosință: De la 3 iulie 2021, produse precum tacâmurile din plastic, farfuriile, paiele și bețișoarele pentru urechi au fost interzise în UE.

· Reducerea consumului: Până în 2026, UE își propune să reducă semnificativ consumul anumitor produse din plastic de unică folosință, comparativ cu nivelurile din 2022. Aceste măsuri vizează în special produsele pentru care există alternative reutilizabile​.

· Colectarea separată și reciclarea: UE a stabilit obiective ambițioase pentru reciclarea sticlelor din plastic, propunând ca până în 2029 să se colecteze 90% din acestea. De asemenea, sticlele din plastic trebuie să conțină un procent minim de plastic reciclat (25% până în 2025 pentru PET și 30% până în 2030 pentru toate sticlele)​

· Marcarea obligatorie: Anumite produse din plastic de unică folosință trebuie să poarte marcaje clare care să informeze consumatorii despre modul corect de eliminare a acestora și despre impactul negativ asupra mediului al aruncării necorespunzătoare​

· Responsabilitatea extinsă a producătorului: Producătorii sunt obligați să suporte costurile de gestionare a deșeurilor, inclusiv colectarea și curățarea deșeurilor, precum și să finanțeze campanii de sensibilizare publică. Aceasta măsură aplică principiul "poluatorul plătește"​.

Reglementarea uneltelor de pescuit: Statele membre trebuie să se asigure că există norme privind gestionarea uneltelor de pescuit din plastic și să stabilească obiective de colectare pentru acestea​.

Pentru a maximiza impactul acestor reglementări, UE și statele membre derulează campanii de informare pentru a încuraja comportamente responsabile în rândul consumatorilor. Aceste campanii evidențiază alternativele reutilizabile și subliniază consecințele negative ale eliminării necorespunzătoare a deșeurilor din plastic.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
Citește și...
Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere

Lăsăm robinetul să curgă în timp ce spălăm vasele sau ne spălăm pe dinți. Și nu suntem atenți la instalațiile defecte. Așa se face că, în ultimii ani, risipa de apă a devenit un fenomen periculos, atrag atenția activiștii de mediu.

Pădurile urbane din zona Bucureștiului au nevoie să devină arii protejate. „Cred că orașul s-ar îmbolnăvi”

Fazani, pițigoi și vidre sunt câteva dintre speciile de păsări și mamifere pe care le găsim în zonele verzi ale Bucureștiului. Dacă aceste spații ar dispărea, orașul s-ar îmbolnăvi, spun activiștii de mediu.

Pădurile seculare din România, printre ultimele ecosisteme virgine din Europa. Cât de importantă este biodiversitatea

Pădurile seculare din România, cunoscute și sub numele de păduri virgine sau cvasivirgine, sunt o comoară naturală unică și prețioasă.

Recomandări
Lucian Pahonțu, reacție la acuzațiile privind Revoluția: „Întreaga activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale”

Nicușor Dan a declarat că șeful SPP Lucian Pahonțu nu este în situația celor care au participat la acțiunile de reprimare a protestatarilor din Decembrie '89 și de la Mineriada din iunie 1990.

Două noi centrale, la Constanța și Arad, au fost racordate la Sistemul Energetic Național. Când vor începe să funcționeze

Premierul interimar Ilie Bolojan anunță că două proiecte importante de modernizare a sistemelor de termoficare, finanțate prin PNRR, au fost racordate la Sistemul Energetic Național. 

Nicușor Dan a promulgat legea ANI, care îl lasă fără funcție pe Dominic Fritz, fără să o trimită înapoi. Are și o explicație

Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a promulgat Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care i-a fost transmisă de către Parlamentul României, fără să o mai trimită înapoi, la reexaminare.