1,3 milioane de vizualizări online și peste 1.500 de participanți offline în primele două zile de Climate Change Summit
Peste 60 de speakeri români și internaționali, cercetători, antreprenori, inovatori, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai societății civile și lideri din România și Europa au împărtășit soluții pentru un viitor mai verde la Climate Change Summit.
Peste 1.500 de persoane au participat la Climate Change Summit la Opera Română și alte locații din regiune. În plus, evenimentul transmis live pe platforma parteneră We Don’t Have Time, precum și pe climatechange-summit.org, a înregistrat peste 1,3 milioane de vizualizări, evidențiind interesul global pentru soluțiile climatice discutate.
Summitul a fost deschis cu un mesaj din partea președintelui Klaus Iohannis, care a subliniat importanța colaborării pentru găsirea de soluții eficiente la schimbările climatice. Premierul Marcel Ciolacu a adăugat că Guvernul României va juca un rol cheie în prevenirea și combaterea acestor efecte prin “propuneri de politici publice și atragerea de finanțări internaționale, atât pentru transformarea economiei, cât și pentru protejarea populației vulnerabile”.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj video, evidențiind că Europa produce acum mai multă energie din surse regenerabile decât din combustibili fosili. Ea a anunțat lansarea unui pact industrial curat, menționând și inițiative de colectare și reîmpădurire din România ca exemple de leadership în tranziția către un viitor sustenabil, printre care Viitor Plus și RetuRO.
„Această inițiativă va aduce investiții în infrastructura curată, va crea locuri de muncă bine plătite și va oferi acces tuturor la energie regenerabilă. Trebuie să creăm condițiile potrivite pentru ca afacerile sustenabile să prospere, atât în orașe, cât și în zonele rurale. Uitați-vă la România, de exemplu, unde economia circulară prinde contur. Datorită proiectului RetuRO SGR, România se mândrește acum cu unul dintre cele mai mari sisteme de returnare a ambalajelor din Europa. În doar nouă luni, au reciclat peste 100.000 de tone de materiale de înaltă calitate”, a spus Ursula von der Leyen.
Agenda primei zile a abordat subiecte ca finanțarea tranziției energetice, rolul crucial al inovațiilor tehnologice pentru orașe sustenabile, importanța colaborării intersectoriale între guverne, sectorul privat și societatea civilă, dar și politicile publice necesare pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel global. Printre invitații ediției s-au numărat și Hina West, Global Impact Director al People and Planet First, Thomas Kolster, Fondator al Goodvertising, Kaisa Karjalainen, Director al Academiei Mission Zero, Ladeja Godina Kosir, Fondator și Director Executiv al Circular Change, Tom Meijeraan, Co-fondator al Arctic Reflections, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, Bogdan Antonescu, Cercetător, Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Adina Eliza Croitoru, Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și mulți alții.
Soluții inovatoare la Climate Change Summit Awards: aplicație de monitorizare a energiei, drone pentru împădurire, accesorii pentru activități de recreere din materiale pe bază de ciuperci
În competiția Climate Change Summit Awards, cele mai bune și inovatoare soluții propuse de tineri sub 30 de ani au fost premiate cu premii în valoare totală de 12.000 de euro, iar cele mai sustenabile întreprinderi mici și mijlocii și organizații non-guvernamentale din România și Europa Centrală și de Est vor fi incluse într-un raport ce evidențiază inovațiile în abordarea sustenabilității în regiune.
La categoria Biodiversitate a fost premiată tânăra Mădălina Marian și proiectul ei de a transforma o fostă școală în centru educațional pentru cercetare de mediu și conversare, iar start-up-ul românesc SeedPods a fost premiat pentru soluția inovatoare de a folosi drone de precizie și bio-proiectile biodegradabile pentru reîmpădurire.
La categoria Economie Circulară, Maria Alexandra Ivana a fost recunoscută pentru Pai din Pai - inițiativa ei de a crea paie sustenabile din grâu și secară, ambalate fără plastic, în timp ce start-up-ul Respray Solutions din Ungaria a fost premiat pentru primul deodorant spray reîncărcabil.
Categoria Energie, Mobilitate și Construcții i-a avut drept câștigători pe Călin-Ștefan Aramă, pentru ideea sa de a redefini modul prin care este contabilizat carbonul în România printr-un model bazat pe consum, oferind o înțelegere mai clară a emisiilor și a impactului lor socio-economic și pe Renergia, prima aplicație mobilă pentru sustenabilitate din Româniași sistem de monitorizare a energiei în timp real.
La categoria Educație pentru mediu, premiile au mers către tânăra Bianca Ioana Ichim, pentru proiectul Beehave - inițiativă ce valorifică compostarea pasivă pentru prelungirea sezonului agricol și dezvoltarea microclimatelor, promovând tot odată implicarea comunității și către Asociației Creștem România Împreună, pentru platforma eco.Track ce motivează acțiuni sustenabile precum folosirea transportului public și plantarea copacilor.
Categoria Alimentație și Agricultură i-a avut câștigători pe favr.r - un start-up românesc ce produce gustări sustenabile din subproduse alimentare reciclate și pe Lara Erjavec care a propus o aplicație - Smart Market App - ce conectează consumatorii cu producătorii locali promovând astfel consumul de sezon și local.
În cazul categoriei CEE Awards, croatul Niko Bucalo a fost premiat pentru inițiativa lui ReClo - un start-up greentech care revoluționează industria textilă printr-un algoritm ce optimizează utilizarea țesăturilor și Fraxinea Fabrica, pentru dezvoltarea de accesorii sustenabile pentru yoga din materiale derivate din ciuperci.
Peste 30 de evenimente conexe în toată țara, dar și în regiune
Climate Change Summit a continuat și pe 16 și 17 octombrie cu evenimente conexe în peste 30 de locații din țară. S-au organizat tururi ghidate, workshopuri, paneluri, conversații, inclusiv un Climathon în Budapesta.
Printre temele importante abordate în cadrul evenimentelor conexe se numără soluțiile de finanțare verde, transformarea orașelor într-un mod sustenabil, adaptarea politicilor publice la criza climatică, educația pentru sustenabilitate și inovațiile tehnologice menite să reducă amprenta de carbon. De asemenea, au fost organizate sesiuni dedicate industriilor precum agricultura regenerativă, energia regenerabilă și soluții pentru economia circulară.
Printre evenimentele conexe s-au numărat ESG Leaders Forum, desfășurat la Guvernul României, unde s-au discutat subiecte legate de sustenabilitate și responsabilitate corporativă, cu participarea a peste 250 de lideri de business și experți. CEE Climate Connect, o sesiune de speed networking pentru profesioniști și stakeholderi din Europa Centrală și de Est, a avut loc la Reprezentanța Comisiei Europene în România. În Brașov, la sediul Fundației Conservation Carpathia, s-a discutat despre rolul Parcului Național Făgăraș în contextul schimbărilor climatice, iar în Cluj, un tur ghidat a explorat Parcul Est, viitorul spațiu urban protejat.
Mai multe informații pe https://climatechange-summit.org/
