Vasile Puşcaş, negociatorul-şef al României cu Uniunea Europeană în perioada 2000-2004, se declară siderat de scăderea calităţii culturii politice moderne în România de astăzi, chiar şi a culturii politice europene, apreciind că responsabilitatea revine elitei politice şi intelectuale, scrie News.ro.
Întrebat în legătură cu motivele eşecului tentativelor de a formula un „proiect de ţară", Vasile Puşcaş a declarat: „Nu gândirea strategică a lipsit în România, ci voinţa ca aceasta să fie folosită în beneficiul întregii societăţi româneşti".
„Ceea ce mă siderează este scăderea calităţii culturii politice moderne în România de astăzi, chiar şi a culturii politice europene, deşi de aproape trei decenii ne-am străduit să fim parte a Uniunii Europene şi a comunităţii transatlantice. Iar pentru această situaţie, în mod indiscutabil, responsabilitatea o poartă elita politică şi intelectuală de la noi", a mai afirmat Vasile Puşcaş, care şi-a exprimat aprecierea pentru o bună parte din elita antreprenorială din România.
Gândirea guvernelor a fost de a se „milogi” pentru banii UE, în loc să-i investească în strategii de dezvoltare
Fostul negociator-șef al României pentru aderarea la UE a declarat, referitor la fondurile europene, că în aproape tot intervalul celor două decenii care au trecut din momentul aderării la UE, are imaginea guvernelor României „milogindu-se cu mâna întinsă” să primească ceva din sacul bugetar european, problema fiind „cum să luăm banii europeni" şi nu de a-i folosi ca instrument financiar în politici coerente de dezvoltare economico-socială, în acest sens lipsind o strategie.
„Vorbind de fondurile europene, în aproape tot intervalul acestor două decenii, am imaginea guvernelor României milogindu-se cu mâna întinsă să primească ceva din sacul bugetar european. În primele două exerciţii financiar-bugetare europene, de după 2007, inclusiv limbajul spune tot: problema era "cum să luăm banii europeni", în sensul de a-i absorbi în Trezoreria din Bucureşti şi nu de a-i folosi ca instrument financiar în politici coerente de dezvoltare economico-socială (oricum lipsea o astfel de strategie aplicată)", spune Puşcaş.
El subliniază că abia în ultimii ani s-a spus că fondurile europene sunt surse investiţionale pentru infrastructura transportului, pentru cea socială.