Este cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană și de peste două ori mai mare decât media blocului comunitar.
Pentru mulți tineri din România, lipsa spațiului face parte din realitatea zilnică. Datele Eurostat arată amploarea fenomenului - peste 60 la sută dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în locuințe considerate supraaglomerate. La nivelul Uniunii Europene, media este de aproape 27 de procente.
Diferențele dintre țările europene sunt foarte mari. După România, urmează Letonia și Bulgaria, unde în jur jumătate dintre tineri locuiesc înghesuit. La polul opus sunt Olanda, Irlanda și Cipru, unde fenomenul afectează scade sub 10 procente, de șase ori mai mic decât în țara noastră.
Eurostat nu măsoară câți metri pătrați are o casă, ci dacă sunt suficiente camere pentru cei care locuiesc acolo. Pe scurt, fiecare adult ar trebui să aibă propria cameră, la fel și cuplurile, dar ar trebui să existe și un spațiu tehnic. Pentru copii se aplică reguli diferite, în funcție de vârstă.
Tinerii sunt mai afectați de lipsa spațiului decât restul populației. În România, diferența este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană - aproape 20 de puncte procentuale. Fenomenul este mai frecvent la adolescenți și scade pe măsură ce tinerii înaintează în vârstă și se mută pe cont propriu.
Criza locuințelor a devenit una dintre marile probleme ale blocului comunitar. Comisia Europeană vrea autorizații mai rapide pentru construcții și renovări, mai mulți bani pentru locuințe sociale și pentru studenți și limitarea închirierilor pe termen scurt în zonele unde acestea pun presiune pe piață.
NICU ȘTEFĂNUȚĂ, VICEPREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN: „Tinerii nu mai au contracte permanente de muncă, ba pe termen limitat, ba pe contracte de colaborare, ba pe PFA și atunci nu se mai mută de la părinți până la 35 de ani, pentru că dacă nu pot să-și cumpere casă, nu se mută din casa părintească.”
La nivel european, au fost deja mobilizate cel puțin 43 de miliarde de euro pentru locuințe accesibile și sustenabile. Finanțarea ar urma să continue și în viitorul buget al Uniunii.
