La opt zile după ce decretul de nominalizare a lui Luca Niculescu ca premier a ajuns în Monitorul Oficial, Nicușor Dan pune presiune pe partide și ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă partidele parlamentare nu vor ajunge la un consens care să ducă la învestirea unui nou executiv, arată sursele Știrilor ProTV.
Sursele din apropierea președintelui mai transmit că toate variantele sunt pe masă și subliniază că alegerile anticipate reprezintă cel mai la îndemână scenariu dacă criza politică se va prelungi după un al treilea vot eșuat în Parlament.
În ultimele cinci luni, de la demiterea guvernului Bolojan toate partidele parlamentare au transmis în diferite puncte ale crizei politice că își doresc organizarea alegerilor anticipate.
Alegerile anticipate, scenariul pe care Nicușor Dan nu l-a luat până acum în calcul
Nicușor Dan s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva organizării alegerilor anticipate, susținând că acestea ar prelungi instabilitatea politică și economică a României.
„În orice caz, alegerile anticipate, ca să fie clar pentru toată lumea, înseamnă patru-cinci-şase luni de bannere pe stradă, reclame la televizor, certuri între partide şi cred că românii nu-şi doresc în niciun caz asta. Deci, în politică, în opinia mea, trebuie să faci cam ce îţi dictează oamenii care ţi-au dat votul să faci. Iar asta înseamnă că partidele trebuie, în sfârşit, să găsească disponibilitate pentru dialog pentru a veni cu o soluţie”, a declarat Nicușor Dan cu o zi înainte ca Siegfried Mureșan să nu primească votul de învestitură al Parlamentului.
Un alt argument invocat de președinte este incertitudinea privind rezultatul unui eventual scrutin anticipat. Nicușor Dan a arătat că alegerile ar presupune câteva luni de campanie, după care partidele ar putea ajunge din nou în situația de a negocia formarea unui Guvern.
Președintele a susținut că, potrivit sondajelor de opinie la care face referire, alegerile anticipate nu ar schimba semnificativ configurația politică actuală. În acest scenariu, după alegeri, aceleași partide ar trebui să poarte din nou negocieri pentru formarea Executivului.
Nicușor Dan a insistat că decizia trebuie privită prin prisma stabilității financiare și a efectelor pe care o perioadă prelungită de incertitudine le-ar putea avea asupra populației. Șeful statului nu consideră oportun ca România să își asume un asemenea risc pentru a vedea care va fi rezultatul unui nou scrutin.
Condițiile în care Nicușor Dan poate declanșa alegerile anticipate
Alegerile anticipate reprezintă o soluție prevăzută de Constituție pentru situațiile în care Parlamentul este dizolvat înainte de încheierea mandatului său, iar cetățenii sunt chemați la urne pentru a alege un nou Legislativ.
Spre deosebire de alegerile parlamentare organizate la termen, scrutinul anticipat are loc înainte de data la care ar fi trebuit să se încheie mandatul Parlamentului.
România traversează una dintre cele mai lungi crize politice din ultimii ani. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, iar de atunci țara nu are un Executiv cu puteri depline. După mai multe încercări eșuate de formare a unui nou Guvern, în spațiul public a revenit și scenariul alegerilor anticipate.
Alegerile anticipate înseamnă organizarea unor alegeri parlamentare înainte de expirarea mandatului obișnuit al Parlamentului. În România, însă, acestea nu pot fi convocate pur și simplu printr-o decizie politică. Constituția stabilește condiții clare în care Parlamentul poate fi dizolvat, iar apoi pot fi organizate alegeri anticipate.
Când pot fi organizate alegeri anticipate în România
În România, alegerile anticipate pot fi organizate dacă Parlamentul este dizolvat înainte de expirarea mandatului său. Constituția stabilește o procedură strictă pentru acest lucru, prevăzută la articolul 89.
Potrivit Constituției, președintele României poate dizolva Parlamentul numai dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții. Mai exact, Parlamentul trebuie să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar în acest interval trebuie să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Înainte de a lua o astfel de decizie, președintele trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere ale Parlamentului și pe liderii grupurilor parlamentare. Constituția precizează că șeful statului „poate” dizolva Parlamentul, ceea ce înseamnă că îndeplinirea condițiilor nu îl obligă să recurgă la această procedură.
Există și câteva limite constituționale. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an, iar dizolvarea nu este permisă în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României. De asemenea, Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de asediu sau al stării de urgență.
După dizolvarea Parlamentului, urmează organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen. Articolul 63 din Constituție prevede că alegerile pentru Camera Deputaților și Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
Cine poate dizolva Parlamentul
În România, alegerile anticipate sunt legate direct de dizolvarea Parlamentului, iar Constituția stabilește condiții stricte în care acest lucru poate avea loc. Procedura este reglementată în principal de articolul 89 din Constituția României.
Potrivit acestui articol, președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și dacă au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Constituția prevede, de asemenea, că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. Dizolvarea nu este posibilă în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
