Președintele ar fi decis să amâne întâlnirea ca partidele să aiba timp la dispoziție să analizeze noua variantă a proiectului.
Parlamentul intră în sesiune extraordinară între 24-26 august, ultima săptămână pentru finalizarea PNRR. Legea salarizării ar fi putut ajunge la vot, dacă luni partidele fostei coaliții s-ar fi pus de acord, după o nouă discuție cu președintele, însă întâlnirea nu va mai avea loc, au precizat surse pentru Știrile PRO TV.
Miza financiară a jalonului este de aproximativ 770-771 de milioane de euro.
Noua formă a proiectului păstrează structura grilei cu 12 grade salariale și același interval de coeficienți pentru fiecare grad. Anumite funcții vor avea atribuiți totuși coeficienți diferiți.
În plus, valoarea de referință a scăzut de la 4.100 de lei la 4.000 de lei brut, ce înseamnă că pentru funcțiile care rămân cu același coeficient ca în varianta precedentă, salariul de bază scade cu 2,44%, adică 100 de lei pentru fiecare punct de coeficient.
Nicușor Dan, discuții la Cotroceni fără acord
Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii din fosta coaliţie guvernamentală şi miniștrii demiși ai Finanţelor şi Fondurilor Europene, pentru a discuta despre stadiul proiectelor finanţate prin PNRR, dar nu s-a ajuns la niciun acord.
Consilierul prezidențial Radu Burnete a transmis atunci că discuțiile pe forma finală a legii salarizării vor continua între liderii celor patru partide. Ei au primit, joi, o nouă versiune a proiectului care „îndeplinește toate obligațiile asumate de România și satisface constrângerile fiscale”.
„În următoarele zile partidele vor fi rugate să analizeze proiectul. Vom mai avea câteva runde de discuții tehnice, probabil în weekend, urmând ca săptămâna viitoare liderii să se așeze cu președintele din nou la masă”, a declarat Burnete la acel moment într-o declarație de presă după consultările de la Cotroceni.
De asemenea, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că „față de versiunea de pe 17 iulie a legii am fundamentat mai bine, semnificativ anumite elemente tehnice care să servească partidelor pentru un bun proiect final”.
Nu ne întindem mai mult decât ne permite plapuma
Ministrul Interimar a transmis și că în urma discuțiilor de miercuri, Comisia Europeană nu este de acord ca impactul bugetar să treacă de 12 miliarde de lei.
„Comisia Europeană nu sugerează o sumă, nu face bugetul, a trimis o serie de observații cu privire la faptul ca orice valoare care depășește 8 miliarde trebuie justificată prin măsuri compensatorii. Ca să nu fiu evaziv, o creștere peste 12 miliarde nu a fost acceptată”, a explicat Pîslaru.
Dragoş Pîslaru a mai explicat că discuţiile cu Comisia Europeană au fost absolut fireşti pentru că discutăm de trei condiţii fundamentale pentru acest jalon.
„Primul este cel legat de zona de sustenabilitate fiscal-bugetară, cu alte cuvinte, dacă angajamentele românii sunt afectate sau nu negativ de acest Jalon, şi, din acest punct de vedere, am testat, şi asta nu este un secret pentru nimeni, mai multe asumpţii, am testat eşalonări, am testat posibilitatea pentru o familie ocupaţională să putem avea nişte creşteri mai mare, am testat ipoteze care ţin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioră. Toate aceste lucruri, care până acum fuseseră testate informal, adică ştiam preferinţa Comisiei Europene, am fost testate de data aceasta formal, în sensul ca să înţelegem dacă jalonul este îndeplinit sau nu este îndeplinit, în aceste condiţii”, a spus el.
Potrivit lui Pîslaru, „este foarte important ca mesaj pentru zona sindicală şi pentru zone de funcţionari publici în general, să înţelegem că există o schimbare de optică importantă, în ceea ce priveşte riscurile pe care România le are în zona aceasta fiscal-bugetară, după ce am avut o evaluare la limită, recent”.
„Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a explicat el.
El a menționat și că legea salarizării este necesar să fie implementată de la data de 1 ianuarie 2027. Dragos Pîslaru a menționat și că nerespectarea termenului ridică semne de întrebare dacă legea salarizării va mai putea fi modificată pe viitor.
„Dacă acum când ai această condiționalitate PNRR, sunt niște bani pe care România îi poate folosi, nu este luată această decizie, va fi foarte complicat ca orice altă formulă guvernamentală să o adopte”, a mai declarat ministrul.
La discuțiile de la Cotrocni cu Nicușor Dan au participat preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, pe tema stadiului implementării proiectelor PNRR în condiţiile termenului limită de 31 august, transmite Administrația Prezidențială.
Discuțiile au avut loc după ce Comisia Europeană a respins proiectul legii salarizării prezentat de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, cât și variantele alternative propuse pentru anvelopa salarială.
În forma actuală, proiectul nu îndeplinește jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce pune în pericol plata fondurilor aferente acestuia, au declarat surse politice pentru Știrile ProTV.
Principalul motiv invocat de Comisia Europeană este impactul bugetar prea mare al proiectului și riscul pe care acesta îl poate genera asupra echilibrului bugetar al României. Sursele citate spun că Dragoș Pîslaru a prezentat mai multe variante privind evoluția anvelopei salariale, inclusiv scenarii care presupun o creștere de 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale era avută în vedere o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.
