În prezent, după mai bine de zece ani petrecuți la Bruxelles, el ocupă simultan trei poziții de primă importanță: vicepreședinte al Partidului Popular European, negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget al UE și șef al delegației europarlamentare pentru relațiile cu Republica Moldova.
Originar din Hunedoara, unde s-a născut la 20 septembrie 1981, Mureșan a urmat cursurile Facultății de Administrarea Afacerilor cu predare în limba germană, din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Drumul său profesional s-a conturat apoi în Germania, la Universitatea Humboldt din Berlin, instituție unde a obținut un master în economie și management. Patru limbi străine – româna, germana, engleza și franceza – completează profilul unui politician format integral în mediul academic european.
Ucenicia politică: de la Bundestag la cercurile PPE
Primul contact cu mecanismele legislative a avut loc în 2006, imediat după finalizarea masteratului. Timp de trei ani, a activat în cadrul Bundestagului german, unde a avansat până la poziția de consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene. Transferul la Bruxelles s-a produs în 2009, odată cu numirea sa drept consilier al europarlamentarului Monica Macovei. Colaborarea cu fostul ministru al Justiției i-a deschis ușile către Partidul Popular European, cea mai mare familie politică de pe continent.
Între 2011 și 2014, un concurs i-a adus un post de consilier politic pentru politici economice și sociale în aparatul PPE, funcție pe care a transformat-o ulterior în cea de consilier politic principal.
Debutul electoral și ruptura cu PMP
Anul 2014 a marcat prima sa candidatură pe o listă electorală din România. Mandatul de europarlamentar l-a obținut pe listele Partidului Mișcarea Populară, formațiune apropiată, la acel moment, de președintele Traian Băsescu. Primii ani de mandat i-a dedicat politicilor economice, bugetului comunitar și relațiilor UE cu statele din Parteneriatul Estic.
Patru ani mai târziu, un transfer politic a declanșat o ruptură spectaculoasă. Plecarea sa către Partidul Național Liberal a stârnit furia foștilor colegi din PMP. Aceștia l-au acuzat public de oportunism, au atacat PNL pentru presupusa „racolare" de parlamentari europeni și au emis un comunicat de presă prin care i-au cerut să părăsească Parlamentul European, motivând că „şi-ar fi negociat trecerea la PNL".
Controversele finanțării campaniei electorale
Conflictul a degenerat și în acuzații privind finanțarea campaniei electorale cu bani proveniți din dosarul „Microsoft", prin intermediul lui Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti". „Uitaţi-vă pe cine am susţinut eu. Am susţinut pe Cristi Preda, pe Siegfried Mureșan, care a plecat din partid. Nu ţi-e rușine?! Să o faci pe moralul, pe moralistul, când banii tăi din campanie au fost de la Pinalti din Microsoft?!", spunea Elena Udrea în 2018, într-un interviu. Însă acuzațiile nu au fost confirmate niciodată, iar Mureșan nu a fost implicat în vreo anchetă penală de corupție.
Construcția unei cariere la vârful Europei
Ascensiunea în ierarhia PPE a fost constantă: purtător de cuvânt al partidului (2015), vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European (2019), apoi vicepreședinte al formațiunii la nivel european. La Bruxelles, reputația sa se bazează în mare parte pe expertiza în dosarele bugetare. A fost raportor sau negociator pentru mai multe bugete anuale ale Uniunii, iar în prezent este co-raportor pentru viitorul cadru financiar multianual de după 2027.
Dosarul Republicii Moldova ocupă un loc central în agenda sa. Din poziția de șef al delegației europarlamentare pentru relațiile cu Chișinăul, a pledat în mod constant pentru sprijin financiar, accelerarea reformelor și deschiderea negocierilor de aderare, numărându-se printre cei mai vocali susținători ai apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Pe plan intern, Mureșan se înscrie în curentul pro-european al PNL. Pozițiile sale publice vizează consolidarea UE, întărirea NATO, sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse și menținerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse. Relația cu guvernele conduse sau susținute de PSD a fost marcată de dispute repetate, vizând absorbția fondurilor europene, statul de drept, implementarea PNRR și politica bugetară.
Patrimoniul și veniturile familiei
Declarația de avere din 2024 conturează patrimoniul familiei Mureșan. Alături de soția sa, Cătălina Manea, europarlamentarul deține o locuință de 260 de metri pătrați, ridicată pe un teren de 373 de metri pătrați, în localitatea belgiană Kortenberg, achiziționată în 2020. În România, Cătălina Manea a primit prin moștenire, în 2008, o cotă-parte de 1/2 dintr-o casă de 270 de metri pătrați, un apartament de 75 de metri pătrați și un teren intravilan de 180 de metri pătrați, toate aflate în Brașov.
Garajul familiei are patru autoturisme: un Volkswagen din 2010, un Fiat din 2014, un Mercedes din 2021 și un Mini din 2024.
La capitolul plasamente financiare, Mureșan a raportat investiții de aproape 1,2 milioane de euro în titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice. Familia dispune de conturi curente și de economii deschise în Belgia și România. Portofoliul de acțiuni include participații la Tesla Inc, UiPath Inc, Bloom Energy Corp, Magna International, Plug Power și Fisker Inc.
În coloana datoriilor figurează un credit de 550.000 de euro, contractat la ING Belgia, cu scadența în 2035.
În ceea ce privește veniturile, ultimul an fiscal declarat indică un salariu de 93.793 de euro de la Parlamentul European, la care se adaugă diurne și indemnizații de călătorie însumând 71.514 euro. Cătălina Manea a câștigat, la rândul său, puțin peste 100.000 de euro din activitatea la Banca Europeană de Investiții, în Luxemburg.
