Camera Deputaților și Senatul au fost convocate în sesiune extraordinară pentru perioada 24-26 august. Parlamentarii sunt chemați să lucreze inclusiv în comisii și în plen pentru adoptarea unor proiecte legislative care au legătură cu reformele asumate de România prin PNRR, notează Agerpres.
Una dintre cele mai importante mize este legea salarizării. Proiectul ar putea ajunge la vot chiar săptămâna viitoare, însă numai dacă partidele ajung la un acord politic.
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR urmează să discute luni cu președintele și să decidă dacă își asumă proiectul și dacă sunt de acord cu adoptarea lui. Dacă se ajunge la un consens, legea ar putea fi votată în ultima săptămână înainte de termenul-limită asociat PNRR, explică surse politice pentru Știrile ProTV.
Miza financiară a jalonului este de aproximativ 770-771 de milioane de euro.
Noua formă a proiectului păstrează structura grilei cu 12 grade salariale și același interval de coeficienți pentru fiecare grad. Anumite funcții vor avea atribuiți totuși coeficienți diferiți.
În plus, valoarea de referință a scăzut de la 4.100 de lei la 4.000 de lei brut, ce înseamnă că pentru funcțiile care rămân cu același coeficient ca în varianta precedentă, salariul de bază scade cu 2,44%, adică 100 de lei pentru fiecare punct de coeficient.
Legea integrității, din nou în Parlament după decizia CCR
Un alt proiect care trebuie rezolvat rapid este legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Camera Deputaților va reexamina actul normativ după decizia Curții Constituționale din 17 august.
CCR a respins criticile referitoare la prevederea cunoscută drept „amendamentul Fritz”. Aceasta stabilește că persoanele pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și pentru care nu a expirat perioada de interdicție își pot pierde funcția sau mandatul după intrarea în vigoare a noii legi. Opoziția și președintele au contestat prevederea, susținând că aceasta ar produce efecte asupra unor situații juridice anterioare și ar încălca principiul neretroactivității. Curtea a considerat însă că prevederea este constituțională.
În schimb, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Prevederea fusese introdusă pentru a extinde obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese și la partenerii de viață necăsătoriți ai demnitarilor. Parlamentul trebuie acum să pună legea în acord cu decizia Curții Constituționale.
Legea hidrogenului, un alt jalon restant
Și Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară în aceeași perioadă. Printre proiectele de pe agendă se află legea privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a precizat că proiectul reprezintă Jalonul 126 și figurează pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea Cererii de plată numărul 5 din PNRR, depusă recent de România.
Cererea de plată are o miză financiară de 2,84 miliarde de euro. Legea hidrogenului urmărește să creeze cadrul pentru dezvoltarea economiei hidrogenului în România, în special pentru hidrogenul produs cu energie din surse regenerabile.
În paralel, Camera Deputaților are programate luni două ședințe de plen, inclusiv una cu vot final, marți lucrări în comisii, iar miercuri o nouă ședință de plen cu vot final.
Astfel, săptămâna 24-26 august devine una dintre cele mai importante perioade legislative pentru reformele restante din PNRR, iar în cazul legii salarizării, decizia politică de luni poate stabili dacă proiectul ajunge sau nu la vot.
