"Îşi permite România să susţină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferenţă adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligaţie permanentă, transferabilă întregii societăţi şi generaţiilor următoare. Acesta este unghiul principal de analiză al Ministerului Finanţelor în discuţia de azi cu liderii partidelor politice asupra noii legi a salarizării. Este foarte important să explicăm clar ce înseamnă diferenţa dintre anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei şi variantele de anvelope suplimentare discutate în spaţiul public în ultimele zile", scrie ministrul interimar de Finanţe pe Facebook.
Alexandru Nazare precizează că "nu vorbim despre bani în plus faţă de cele 8 miliarde agreate prin acord politic - care reprezintă tot o sumă suplimentară la bugetul actual - cheltuiţi o singură dată, ci vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă".
"O lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie şi sustenabilă. Aceasta este responsabilitatea principală a Ministerului Finanţelor, de a asigura sustenabilitatea finanţelor publice şi de a evalua dacă o reformă poate fi aplicată efectiv, finanţată predictibil şi susţinută de buget pe termen lung.
Experienţa legilor salarizării de până acum arată de ce acest lucru este esenţial. Aplicarea fragmentată, modificările succesive ale grilelor şi sporurilor, făcute de-a lungul anilor inclusiv pentru reducerea cheltuielilor, precum şi constrângerile bugetare au făcut ca legea în vigoare să nu fie aplicată integral nici astăzi. Punerea ei completă în aplicare ar genera un impact pe care bugetul nu îl poate susţine. De aceea, Ministerul Finanţelor susţine o reformă care, încă din etapa de proiectare, să fie aliniată cu jaloanele şi obligaţiile asumate de România, astfel încât noua lege să poată fi aplicată efectiv şi finanţată predictibil", arată Nazare.
El mai afirmă că este o responsabilitate cu atât mai importantă cu cât România are cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, trebuie să finanţeze simultan investiţii şi nevoi suplimentare pentru a-şi apăra cetăţenii în actualul context global şi are de făcut, până în 2031, cel mai amplu efort de consolidare fiscală din UE.
"Am susţinut încă de la început necesitatea unei noi legi a salarizării care să corecteze inechităţile acumulate şi să ofere reguli mai clare pentru angajaţii din sectorul public. În acelaşi timp, este obligatoriu să protejăm stabilitatea bugetară, parcursul de reducere a deficitului şi credibilitatea financiară a României", subliniază ministrul.
Potrivit lui Alexandru Nazare, masa salarială publică a avut în România o evoluţie mult mai volatilă decât media europeană, cu perioade în care a depăşit-o semnificativ.
"După corecţia din 2022-2023, cheltuielile au crescut din nou în 2024, iar reducerea din 2025 a venit în contextul măsurilor de consolidare fiscală. Această evoluţie de tip "creştere - îngheţare - corecţie" este exact ceea ce trebuie să evităm prin noua lege. România are nevoie de o salarizare predictibilă, construită pe reguli şi limite multianuale, nu de majorări care ulterior nu mai pot fi finanţate şi trebuie suspendate sau corectate", arată Nazare.
Ministrul Finanţelor mai afirmă că contribuţia Ministerului Finanţelor de până acum a urmărit câteva direcţii concrete:
- stabilirea unei anvelope salariale compatibile cu Strategia fiscal-bugetară şi cu angajamentele de reducere a deficitului;
- verificarea costurilor reale ale reformei, nu doar a impactului din primul an, ci şi a costului anualizat şi a efectelor din 2028 şi din anii următori;
- calibrarea prudentă a valorii de referinţă şi a momentului intrării în vigoare, în funcţie de execuţia bugetară şi de spaţiul fiscal efectiv disponibil;
- analiza proporţionalităţii grilelor pentru toate categoriile profesionale şi familiile ocupaţionale, pentru a evita noi dezechilibre, litigii sau revendicări în cascadă;
- solicitarea unor măsuri compensatorii permanente pentru orice cost care depăşeşte anvelopa stabilită, cu efect nu doar în 2027, ci şi în anii următori;
- integrarea obligaţiilor rezultate din hotărâri judecătoreşti într-un calendar bugetar distinct şi realist;
- introducerea unui mecanism transparent de monitorizare a cheltuielilor de personal, a numărului de posturi, a sporurilor şi a celorlalte componente variabile, împreună cu măsuri de salvgardare în situaţia depăşirii limitelor aprobate;
- construirea unui mecanism predictibil de stabilire şi actualizare a salariilor, corelat cu legea bugetului şi cu Strategia fiscal-bugetară.
"Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet şi am atras atenţia asupra diferenţei dintre costul aparent din primul an şi obligaţia structurală pe care statul şi-o asumă pe termen mediu. A doua constrângere este dimensiunea actuală a anvelopei salariale", spune Nazare, arătând că în 2024 masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, faţă de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene - cea mai ridicată pondere dintre statele membre.
"Aceasta nu înseamnă că fiecare angajat public este bine plătit sau că nu există categorii profesionale care trebuie recalibrate. Datele arată însă că anvelopa salarială este foarte mare în raport cu veniturile pe care statul reuşeşte să le colecteze. În aceste condiţii, fiecare creştere permanentă care nu are o sursă de finanţare pune presiune asupra investiţiilor, sănătăţii, educaţiei, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie", apreciază Nazare.
Potrivit ministrului, o reformă salarială nu trebuie construită prin opoziţia dintre categoriile profesionale şi trebuie să aşeze întregul sistem pe criterii coerente, proporţionale şi uşor de explicat, iar corectarea unei inechităţi nu poate crea o altă inechitate.
