Se mai prelungește starea de urgență, dacă noul decret nu este adoptat în Parlament? Ce spunea Ciolacu

Cel mai important semnal privind starea de urgență a fost dat de președintele PSD Marcel Ciolacu, liderul celui mai mare partid parlamentar, care a transmis un mesaj virulent pe Facebook.

În această postare, el acuză Guvernul PNL de ”crimă asupra poporului român”, din cauza felului dezastruos în care este gestionată situația provocată de pandemia cu noul coronavirus.

De altfel, Ciolacu a anunțat încă de luni că nu va fi de acord ca starea de urgenţă să fie prelungită dacă nu vor fi luate măsurile "corecte şi necesare"

"PSD înţelege pe deplin nevoia de a nu pune sub nicio formă în pericol sănătatea oamenilor! În acelaşi timp însă, cred că toţi românii aşteaptă o perspectivă clară de la preşedintele Iohannis şi de la Guvern. Nu vom fi de acord să avem încă o lună pierdută (cu starea de urgență, n. red.) pentru cetăţeni şi pentru economie", a afirmat Ciolacu.

Tot el a pus și câteva condiții pentru ca PSD să voteze prelungirea stării de urgență.

Nici Ponta nu mai vrea stare de urgență

Nici liderul Pro România, Victor Ponta, nu mai vrea stare de urgență. El a precizat pentru Știrile Pro TV că va vota ”contra”.

Mai mult decât atât, Biroul Executiv al Pro România a decis să propună parlamentarilor să voteze pentru prelungirea stării de urgență numai în măsura în care Președintele și Guvernul răspund pozitiv celor 15 solicitări prezentate mai jos.

”În caz contrar, votul nostru va fi împotrivă”, a mai anunțat Ponta.

Tăriceanu: ”De ce mai prelungim starea de urgenţă?”

La rândul său, preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat luni seara că nu este de acord să dea "un cec în alb" pentru ca starea de urgenţă să fie prelungită cu încă 30 de zile, fără un plan de măsuri în domeniul medical şi pentru reluarea activităţii.

"A început să fie adusă în discuţie prelungirea stării de urgenţă. Am un sentiment foarte ciudat. Ni se cere să dăm un cec în alb pentru prelungirea stării de urgenţă cu încă 30 de zile, lucru cu care nu pot fi de acord pentru că Guvernul până acum nu a fost capabil să vină cu nişte date prin care să ne arate care este situaţia reală pe tărâmul medico-sanitar. Cifrele aparent sunt bune, dar trebuie să ţinem cont de numărul foarte mic de testări. Acum cifrele sunt bune (...) şi atunci de ce mai prelungim starea de urgenţă? Aş fi vrut să avem un plan de măsuri în domeniul medico-sanitar. Şi nu în ultimul rând, care sunt măsurile pentru reluarea economiei şi a instituţiilor statului", a afirmat Tăriceanu la România TV, potrivit Agerpres.

Ce se întâmplă dacă Parlamentul respinge decretul lui Iohannis privind prelungirea strării de urgență

În cazul în care, după ce Klaus Iohannis va emite un nou decret pentru prelungirea stării de urgență, acest document va ajunge în plenul Parlamentului, unde se va da un vot ”pentru” sau ”contra” adoptării solicitării preşedintelui privind încuviinţarea prelungirii stării de urgenţă pe teritoriul României.

Constituția României nu prevede foarte clar ce se întâmplă  în cazul în care un astfel de decret nu este adoptat în unanimitate de către cele două Camere ale Parlamentului.

În schimb, în 16 martie, când a intrat în vigoare primul decret privind starea de urgență în România, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu a susținut că, în cazul în care decretul este respins, ”atunci se întoarce la preşedinte şi dă un decret de anulare”.

Mai mult, el era de părere că decretul emis de şeful statului poate fi completat de parlamentari.

"Categoric, se fac modificările necesare. (...) În cazul în care vom respinge, dar, din punctul meu de vedere, nu există această posibilitate, atunci se întoarce la preşedinte şi dă un decret de anulare", a explicat Ciolacu la acea vreme, potrivit Agerpres.

Ce prevede Ordonanța nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență

Ordonanța nr. 1 din 21 ianuarie 1999, privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență, prevede clar ce se întâmplă în cazul în care decretul nu este adoptat în unanimitate în plenul Parlamentului:

”Articolul 12

În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

Articolul 13

În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.”

Articol recomandat de sport.ro

FOTO S-a aflat secretul! Ce exerciții face Andreea Astafei ca să se mențină în formă