Valeriu Iftime a declarat, că „PNL trebuie să fie la guvernare într-o formă discutată cu cei de la PSD”, pentru că situaţia politică din România este „foarte gravă”, notează Agerpres. Declarația lui vine la o zi după ce Tribunalul București a publicat motivarea prin care judecătorii au suspendat provizoriu hotărârile și efectele Congresului extraordinar al Partidului Național Liberal, care a avut loc în 21 iunie.
„Nu se poate guverna fără PSD, din păcate. PNL fără PSD nu se poate. Astăzi, după două luni de zile, se constată că nu se poate face un guvern stabil. Toată lumea a încercat să tragă de AUR, care a jucat extraordinar de bine. AUR-ul a făcut în aşa fel încât să distrugă guvernul trecut. I-a prostit pe cei de la PSD. PSD-ul, bineînţeles, s-au dus ca oile în zid, au votat şi a doua zi s-au trezit că nu au guvern”, a afirmat Iftime.
El a subliniat că liberalii sunt la fel de vinovaţi ca şi social-democraţii pentru situaţia în care se află România astăzi, precizând că, dacă astăzi există baroni locali, aceştia nu sunt doar de la PSD, ci şi de la PNL.
„Eu cred că e deplasat spus: 'Voi aţi dat guvernul jos, puneţi altul în loc'. E clar că nu mai merge. PSD nu poate să pună un guvern pentru că nu are cum să îl pună. Nu îi ajută AUR. Punct. Asta înseamnă că noi trebuie să ne schimbăm şi retorica, noi, liberalii, şi să spunem: 'Hai, domnilor! PSD, hai la treabă!', că până la urmă PSD şi PNL au guvernat şase ani. Toţi baronii sunt PSD - PNL, nu doar PSD şi ăia sunt răi şi noi suntem buni. (...) Singurul om care a schimbat registrul politic este domnul Bolojan, care a spus: 'Domnule, avem nişte cămăruţe închise, vă aprind becul acolo, avem nişte găuri forte mari, hai să le oprim!' Asta nu înseamnă că nu doar PSD nu a vrut. Fiţi liniştiţi! Nici PNL nu a vrut. Nu credeţi că în PNL au strigat toţi: 'Haideţi să facem reorganizare la nivel de UAT-uri şi consilii judeţene, să reducem personalul!' şi doar PSD a spus nu şi PNL a spus da. (...) Să fim serioşi!”, a mai spus Iftime.
Deiciziile Congresului Extraordinar al PNL, suspendate
Judecătorii au decis suspendarea provizorie a hotărârilor Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, inclusiv a alegerii noilor organe de conducere. Până la o soluționare ulterioară, pe fond, rămân în vigoare toate deciziile interne anterioare.
La finalul lunii iunie, Ilie Bolojan a fost reales în fruntea PNL. De asemenea, Dan Motreanu a intrat în noua echipă ca prim-vicepreședinte, iar Robert Sighiartău a fost ales secretar general.
Posturi de vicepreședinți au primit inclusiv cei care s-au înscris recent în partid, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru.
Cei 18 liberali care au deschis acțiunile în justiție au cerut convocarea Biroului Politic Național, dizolvat la Congresul din 21 iunie, și intrarea la guvernare. Până la sentința finală, cei din tabăra anti-Bolojan s-au întors pe funcțiile pe care le ocupau.
Conform motivării, Tribunalul a dispus suspendarea provizorie a executării și a efectelor următoarelor acte, până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rol: Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 21 iunie 2026, Hotărârea nr. 02/2026 din aceeași dată, hotărârea prin care a fost aleasă noua conducere a partidului – adoptată în urma aprobării moțiunii „Modernizare cu rădăcini” – și hotărârea prin care a fost ratificată modificarea statutului PNL, precum și toate actele emise ulterior pe baza acestora.
Criză politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan
Criza politică a început pe data de 5 mai 2026, la momentul adoptării moțiunii de cenzură susținute de PSD și AUR, prin care Cabinetul Bolojan a fost demis.
281 de parlamentari au votat pentru moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Astfel, Guvernul Bolojan a fost demis și a rămas în funcție doar cu atribuții interimare.
În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a declarat că demiterea Guvernului reprezintă o decizie democratică și a anunțat că va începe consultări pentru formarea unui nou Executiv.
Șeful statului:
- a exclus varianta alegerilor anticipate;
- a afirmat că România va avea un guvern pro-occidental;
- a anunțat începerea consultărilor informale cu partidele parlamentare.
În 18 mai, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la prima rundă oficială de consultări privind desemnarea unui premier.
În 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui Guvern, iar Tomac a început negocierile pentru formarea majorității. Ulterior, el a constatat că nu dispune de susținerea necesară în Parlament, astfel că și-a depus mandatul, iar criza politică s-a prelungit.
În 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru formarea unui nou Cabinet, însă 8 zile mai târziu Parlamentul a respins Guvernul Veștea, cu 189 voturi ”pentru” și 23 voturi ”împotrivă”, adică mult sub pragul de 233 de voturi necesare.
După eșecul Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele, în 23 iunie. La sfârșitul lunii iunie au apărut două propuneri concurente pentru funcția de premier. PSD a anunțat că îl propune pe Sorin Grindeanu, iar PNL pe Siegfried Mureșan.
Niciuna dintre variante nu a conturat o majoritate clară de susținere de către partidele parlamentare.
În data de 13 iulie, adică la 69 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan i-a convocat din nou pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR - însă, după două ore de discuții, președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat că nu s-a discutat despre niciun nume de posibil premier.
