O comparație a tarifelor practicate luni, 14 septembrie, de mai multe rețele importante arată că șoferii pot economisi câteva zeci de lei la un singur plin dacă alimentează peste graniță.
Diferența este semnificativă în special în cazul benzinei.
Pentru comparație am folosit un curs de 5,25 lei (cursul oficial anunțat de BNR vineri) pentru un euro.
Benzina este considerabil mai ieftină în Bulgaria
La stațiile analizate de ȘtirileProTV din Bulgaria, benzina costă între 1,64 și 1,67 euro pe litru. Convertit în moneda românească, prețul este cuprins între aproximativ 8,61 și 8,77 lei pe litru.
Cele mai mici tarife analizate, de 1,64 euro/litru, echivalentul a aproximativ 8,61 lei, sunt întâlnite la Shell, Ecologic și Rompetrol. La Petrol și OMV, prețul este de aproximativ 8,66 lei/litru, iar la Lukoil ajunge la aproximativ 8,77 lei.
În România, în București și în marile orașe, benzina se vinde în prezent cu aproximativ 9,91-9,98 lei pe litru.
Diferența dintre cele două țări poate depăși astfel un leu pentru fiecare litru alimentat. Comparând cel mai mic preț identificat în Bulgaria cu cel mai mic din România, diferența este de aproximativ 1,30 lei/litru.
La un rezervor de 50 de litri, un șofer ar plăti aproximativ 430,5 lei în Bulgaria, față de 495,5 lei în România, rezultând o economie de aproximativ 65 de lei.
Diferența este mai mică la motorină
Și motorina este mai ieftină în Bulgaria, însă avantajul este mai redus.
Prețurile analizate sunt cuprinse între 1,89 și 1,92 euro pe litru, adică aproximativ 9,92-10,08 lei/litru.
În România, cea mai ieftină motorină analizată costă aproximativ 10,46 lei/litru, în timp ce prețurile pot urca până la aproximativ 10,72 lei/litru.
Dacă luăm ca reper cele mai mici prețuri din ambele țări, diferența este de aproximativ 54 de bani pe litru. Pentru un plin de 50 de litri, economia ajunge astfel la aproximativ 27 de lei.
Benzina ar putea depăşi 10 lei iar motorina 11 lei pe litru, zilele următoare
Benzina standard ar putea depăşi 10 lei pe litru, iar motorina ar putea ajunge la 11 lei pe litru în zilele următoare, pe fondul evoluţiilor din zona Golfului, avertizează compania de consultanţă Frames, într-o analiză privind efectele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Conform cercetării, între 9 şi 11 septembrie, sistemul energetic şi logistic mondial a fost afectat de mai multe evenimente în Peninsula Arabică. Pe 9 septembrie, forţele americane au confirmat distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman şi în apropierea insulei Kharg, iar rebelii houthi au atacat instalaţii petroliere saudite. A doua zi, Iranul a anunţat că a atacat zece nave în apropierea Ormuzului.
Pe 10 septembrie, houthii au cucerit portul Mokha şi insula Zuqar, iar pe 11 septembrie au preluat insula Perim, care împarte în două strâmtoarea Bab el-Mandeb. În aceeaşi zi, Arabia Saudită a confirmat oprirea conductei East-West, Petroline, lovită de drone lansate din Irak.
Strâmtoarea Ormuz transportă în mod normal aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, adică în jur de 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide. Potrivit Frames, traficul prin strâmtoare a fost redus drastic în ultimele luni.
Preţul petrolului Brent a pornit anul în jurul valorii de 72 de dolari, a depăşit 110 dolari în primăvară şi a coborât ulterior sub 70 de dolari. De la expirarea memorandumului de 60 de zile, pe 17 august, cotaţia a urcat constant, depăşind 100 de dolari pe 9 septembrie, când a ajuns la 101,21 dolari, şi atingând aproximativ 105 dolari în ziua următoare.
Aciză dinamică
Guvernul a introdus, prin Legea 162/2026, un mecanism de acciză dinamică la motorina standard, recalculat la fiecare două săptămâni. Reducerea a fost de 20% în perioada 16-31 august şi a urcat la 25% pentru perioada 1-15 septembrie.
Chiar şi în aceste condiţii, motorina a depăşit 10 lei pe litru în toate staţiile, după ce atinsese un maxim istoric de 10,98 lei la începutul lui august. Ministerul Finanţelor urmează să recalculeze procentul de reducere pe 15 septembrie.
"Marele semn de întrebare rămâne evoluţia preţului carburanţilor", avertiza economistul Adrian Negrescupe 12 august, când estima că vârful inflaţiei a fost depăşit.
Frames atenţionează, astfel, că scumpirea carburanţilor se poate transmite în costurile transportului rutier, agriculturii, construcţiilor şi industriei. Un al doilea canal de transmisie este reprezentat de transportul containerelor, un transport mai scump din Asia putând majora costurile pentru componente, electronice, textile, bunuri de consum şi materii prime.
Criza loveşte România într-un moment în care economia nu mai creşte. Potrivit analizei, semestrul I 2026 s-a încheiat cu o scădere a PIB de 0,7% pe seria brută şi de 1,6% pe seria ajustată sezonier.
"Cu alte cuvinte, România intră într-un şoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spaţiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spaţiu monetar pentru ieftinirea creditului şi nu există creştere economică din care să se absoarbă costul", arată analiza companiei.
În opinia consultanţilor, următoarele repere importante sunt recalcularea accizei la motorină din 15 septembrie, şedinţa de politică monetară a Băncii Naţionale din 8 octombrie şi evoluţia situaţiei din zona Bab el-Mandeb.
"Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflaţie mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri şi o creştere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate. Adică exact combinaţia pe care o economie stagnantă nu şi-o poate permite", mai arată analiza Frames.