Bolojan a explicat că există două ipoteze de guvern minoritar: unul format de PSD cu partidele care vor dori, în mod transparent, să facă parte din acest guvern şi unul format din PNL, USR, UDMR.
"Considerăm că în urma deciziei Congresului PNL de a nu susţine un guvern în care nu se regăseşte PNL, acest guvern care încearcă să treacă nu are o majoritate transparentă şi asumată aşa cum rezultă din aritmetica parlamentară. În această situaţie, PNL nu va susţine o astfel de soluţie, iar recomandarea către grupurile noastre parlamentare este să părăsească sala în timpul votului", a declarat Bolojan, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al PNL, nou constituit în Congresul Extraordinar.
El a spus că propune un pact naţional pentru susţinerea unui guvern minoritar.
"În ceea ce priveşte soluţiile de deblocare, am aprobat şi vom propune atât partenerilor noştri cu care am discutat şi există un acord de principiu pe această temă, dar şi preşedintelui României soluţiile pe care noi le vedem pentru a debloca în mod transparent situaţia guvernamentală. Asta înseamnă că nemaiputând funcţiona pe o majoritate parlamentară transparentă, pentru că ne-am pierdut încrederea în Partidul Social Democrat, formula pe care o vedem fezabilă, în condiţiile în care PSD nu şi-a asumat răspunderea formării guvernului, este o formulă de guvern minoritar. Pentru a putea funcţiona acest tip de guvern este nevoie de un acord politic de tip naţional, în care în următoarele şase luni partidele semnatare să se angajeze că, indiferent cine va fi în guvernare, va asuma câteva condiţii de bază care ţin cont de priorităţile noastre în momentul de faţă şi de situaţia economică şi bugetară", a arătat Bolojan.
Bolojan a primit un vot masiv de susține la Congresul Extraordinar al PNL
Așa cum era de așteptat, Ilie Bolojan fiind singurul candidat, Congresul Extraordinar al PNL l-a desemnat pe acesta președinte al Partidului Național Liberal, în favoarea sa fiind exprimate 1769 de voturi din totalul de 1842 exprimate, adică 96%.
De asemenea, Congresul Extraordinar al PNL a adoptat modificarea statutului partidului. S-a decis, astfel, reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unul şi înfiinţarea Biroului Permanent Naţional, ca structură centrală de conducere.
Ilie Bolojan a candidat și a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).
În discursul său în fața Congresului Extraordinar, premierul Ilie Bolojan a subliniat că, în urmă cu un an de zile, PNL și-a asumat răspunderea pentru a guverna și a redresa România, luând măsuri dificile, dar necesare, în ciuda piedicilor puse de partenerii de guvernare.
CITIȚI ȘI: VIDEO. Discursul integral al lui Ilie Bolojan la congresul PNL, unde liberalii au declarat oficial ”război” vechilor aliați din PSD
De asemenea, premierul Bolojan a arătat că modul corect de guvernare a fost cauza declanșării atacurilor la adresa partidului, mulțumindu-le colegilor liberali pentru că nu s-au lăsat ademeniți de promisiuni pentru a-și trăda partidul. El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor un nou drum, bazat pe valorile liberale.
„Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României ... Vă chem să redevenim un partid mare, pe fundația solidă a valorilor și principiilor corecte. Mărimea unui partid o dă încrederea oamenilor în el, în proiectul lui pentru țară. Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Ilie Bolojan în fața liberalilor.
S-au adresat de asemenea Congresului Extraordinar al PNL lideri din partid, care au susținut direcția de modernizare a PNL reprezentată de Ilie Bolojan și au criticat PSD.
La congresul de duminică au fost transmise mesaje de susținere pentru PNL din partea președintelui Partidului Popular European, Manfred Weber, precum și din partea reprezentanților unor partide partenere ale PNL, precum USR, UDMR și Forța Dreptei.
Au fost adoptate de către Congresul Extraordinar și două hotărâri:
- prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD
- a doua hotărâre solicită ”demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”.
UPDATE: Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL cu 1769 de voturi ”pentru”
- Total delegați prezenți 1886
- Total voturi neexprimate 44
- Total voturi exprimate 1842
- Total voturi pentru 1769
- Total voturi anulate 73
UPDATE: "Congresul Extraordinar a fost convocat în situaţie de criză, nu ni l-am dorit, dar situaţia de criză a impus-o", a afirmat Ilie Bolojan.
"De ce ne-am adunat, dragi colegi, la acest Congres Extraordinar? Trebuie să răspundem la această întrebare. Ne-am adunat pentru că partidul nostru trebuie să decidă astăzi cine este şi ce vrea să fie, trebuie să ne clarificăm direcţia pe care vrem să o urmăm în anii următori şi să decidem care este viziunea noastră pentru România", a spus Bolojan.
El a arătat că Partidul Naţional Liberal are "toate motivele" să nu-i fie ruşine de ceea ce a făcut în această guvernare.
"Ne-am asumat redresarea României într-un moment critic şi cei care ştiu cum se rezolvă deficitele mari ştiu că nicăieri în lume unde au mai fost astfel situaţii redresarea nu se face fără costuri sociale inevitabile, ceea ce implică costuri politice pentru cei care sunt în faţă şi pun acele măsuri în practică, dar noi ne-am asumat această răspundere, nu am fugit de ea, aveam şi o obligaţie morală pentru că şi noi aveam o mică parte din vină pentru situaţia în care a ajuns România. Nu trebuie să fugim de acest lucru. Dacă ar fi să fac o comparaţie între starea bugetului României şi a unui pacient, în vara anului trecut am preluat un buget în comă şi am lăsat un pacient în stare de recuperare, într-un proces de recuperare. E adevărat, tratamentul nu a fost uşor, a fost dureros uneori, înţeleg supărarea multor oameni şi le sunt recunoscător pentru răbdare", a mai spus Bolojan.
Bolojan: Cine trădează partidul nu mai poate rămâne în PNL. Azi nu dăm pe nimeni afară
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat, duminică, la Congresul Extraordinar, că cine "trădează" partidul şi "complotează pe sub masă" nu mai poate rămâne în PNL, subliniind că "astăzi" nu va fi dat nimeni afară, dar fiecare poate alege dacă este pe direcţia partidului.
"PNL trebuie să aibă nişte uşi batante care să fie deschise în ambele sensuri, şi pentru cei care vor să ni se alăture, dar şi pentru cei care vor să iasă. Cine nu vrea să fie alături de noi, cine trădează partidul şi deciziile sale, cine complotează pe sub masă, aşa cum s-a întâmplat toate zilele astea, împotriva partidului nu mai poate rămâne cu noi. Nu mai e loc de întors. Astăzi nu dăm pe nimeni afară, nu reglăm conturi, dar cerem o alegere. E un lucru de bun-simţ. Fiecare poate alege dacă este pe direcţia partidului şi respectă deciziile sau dacă nu există o demisie de onoare, dacă e onoare, dar n-am văzut-o. Aşa fac oamenii serioşi", a declarat Bolojan în discursul de susţinere a candidaturii sale pentru un nou mandat.
UPDATE: Congresul Extraordinar al PNL a aprobat, duminică, modificările la Statutul partidului, fiind decise reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unul şi înfiinţarea Biroului Permanent Naţional, ca structură centrală de conducere. Modificările au fost aprobate cu o abţinere.
Astfel, PNL va avea în structura de conducere preşedintele, un prim-vicepreşedinte şi opt vicepreşedinţi naţionali. Biroul Permanent Naţional (denumit în prezent Biroul Politic Naţional) va fi structura centrală de conducere, Biroul Executiv fiind desfiinţat, pentru că s-a constatat că este o structură ineficientă.
Biroul Permanent Naţional va fi format din preşedinte, un prim-vicepreşedinte, opt vicepreşedinţi naţionali, la care se adaugă opt preşedinţi de organizaţii judeţene, care devin vicepreşedinţi regionali şi trezorierul. Cei opt vicepreşedinţi regionali vor fi aleşi de către Biroul Permanent Naţional la propunerea preşedintelui PNL.
Alte modificări vizează revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni, candidaţii la funcţia de preşedinte al partidului urmând să candideze cu o moţiune şi o echipă propusă pentru funcţiile de secretar general, prim-vicepreşedinte, opt vicepreşedinţi.
Modificările mai prevăd crearea Comisiei Naţionale pentru Litigii, care va avea ca atribuţii respectarea de către membrii partidului a statutului şi a codului etic şi judecarea litigiilor ce rezultă din sancţiunile aplicate membrilor de partid.
UPDATE: Congresul extraordinar al PNL a început cu intonarea imnului național, în prezența a 1.793 de delegaţi, reprezentând 71,7% din totalul delegaţilor convocaţi. Filialele care îl susțin pe Adrian Veștea nu s-au prezentat la congres.
Anterior, intrarea lui Ilie Bolojan a fost întâmpinată cu aplauze și urale de către cei prezenți.
La lucrări sunt prezenţi din partea USR Liviu Mihaiu, din partea UDMR István-Loránt Antal şi din partea partidului Forţa Dreptei - Ludovic Orban. A fost prezentat un mesaj video de susţinere din partea lui Manfred Weber, preşedintele Partidului Popular European.
UPDATE: Ludovic Orban a declarat că se întoarce acasă în PNL și și-a cerut iertare pentru criticile pe care le-a adus în ultimii ani partidului.
”După 5 ani mă întorc acasă! Chiar dacă astăzi sunt doar invitat, sunt convins că mă veţi vrea alături de voi pentru că vreau să-mi aduc şi eu modesta contribuţie la ceea ce poate face bun PNL pentru România cu Ilie Bolojan şi cu ehipa lui”, şi-a început Ludovic Orban discursul.
El şi-a ”cerut iertare” pentru criticile pe care le-a adus în ultimii ani PNL, arătând că nu a spus acele lucruri cu rea-credinţă, ci pentru a atrage atenţia asupra unor greşeli ale partidului.
Orban le-a cerut celor din PNL să le dea voie liberalilor din Forţa Dreptei să se ”întoarcă acasă pe uşa din faţă”.
El a transmis ”aprecierea şi empatia profundă” pentru Ciprian Ciucu, amintind că el însuşi a trăit ”aceeaşi dramă” pe care Ciucu o trăieşte acum.
”Salut gestul remarcabil, de adevărat om de stat, pe care l-a făcut Ciprian Ciucu prin a nu candida la acest congres, şi o spune asta Stan Păţitul, un om care a trăit exact aceeaşi dramă pe care o trăieşte astăzi Ciprian Ciucu, pentru că un procuror, înainte de un congres crucial al PNL, a considerat de cuviinţă să transmită un mesaj de ameninţare către societate că oricui i se poate face dosar penal! Sunt convins de nevinovăţia lui Ciprian Ciucu, sunt convins că pe termen lung Ciprian Ciucu nu numai că nu a pierdut, ci a câştigat şi că îi veţi recunoaşte deciziile extraordinare pe care le-a luat!”, a mai afirmat Ludovic Orban.
UPDATE: Senatorul liberal Vasile Blaga, fost preşedinte al partidului, a declarat că partidul este de câtva timp "sub asediu".
"Nu am organizat acest congres pentru o persoană, nici împotriva altei persoane, nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, PNL este sub asediu. Ne este atacat dreptul nostru de a decide în propriul nostru partid. Ne este atacat statutul. Ne este atacată autoritatea", a spus Vasile Blaga.
În opinia sa, partidul a fost folosit, în ultimul de timp, în interes personal de un grup de oameni.
"De prea mult timp, o mână de patru-cinci oameni, aceiaşi, folosindu-se şi de alţi câţiva, folosesc partidul în nume personal", a afirmat Blaga. El a susţinut că PNL va ieşi mai întârit în urma Congresului Extraordinar.
UPDATE: Fostul preşedinte PNL Theodor Stolojan a declarat că liberalii trebuie să fie mândri că PNL a acţionat pentru modernizarea României, el apreciind că premierul Ilie Bolojan a început lupta pentru reformarea instituţiilor capturate de diverse reţele.
”Trebuie să fim mândri că PNL a promovat şi a acţionat cu consecvenţă pentru dezvoltarea şi modernizarea României. Ne dorim ca şi în viitor, PNL să rămână aceeaşi forţă politică relevantă pentru dezvoltarea României. PNL a luat aceste decizii bazându-se pe realităţile din economie, din societate şi pe contextul internaţional din fiecare perioadă“, a afirmat Theodor Stolojan.
El a spus că acest congres are loc într-o perioadă dificilă, cu probleme externe şi interne. Stolojan a spus că sunt multe lucruri urgente care trebuie rezolvate şi că este nevoie de stabilitate socială, politică şi economică.
”Începând cu 2022 România înregoistrează o reducere an de an a ritmului de creştere economică, în pofida faptului că investiţiile au crescut. S-au acumulat deficite bugetare care nu mai pot fi susţinute. Întrebarea e cum corectăm şi care e soluţia. Soluţia e PNL şi Guvernul Bolojan. Preşedintele PNL a înţeles un lucru pe care cei de dinainte nu l-au înţeles: nu e suficient să faci doar investiţii, există şi un alt factor de care depinde eficienţa şi sănătatea economică: aceste sisteme de alocare eficientă a resurselor. Domnul Bolojan a înţeles cu precizie acest lucru şi a declanşat acea luptă de modernizare a instituţiilor capturate de reţele de interese puse pe extragerea de rente“, a adăugat Theodor Stolojan.
UPDATE: Fostul lider liberal Valeriu Stoica a declarat că deciziile Congresului PNL de duminică sunt importante nu doar pentru PNL, ci pentru România, el afirmând că o ţară nu se poate construi pe minciună.
“Deciziile acestui Congres sunt importante pentru liberali, dar şi pentru România. O ţară nu se poate clădi pe minciună, ci pe adevăr, responsabilitate şi devotament. Congresul este o şansă nu doar pentru PNL, ci pentru România. O ţară nu este puternică fără partide puternice“, a afirmat Valeriu Stoica.
El a reamintit că, în iunie 2025, PNL şi-a asumat misiunea de sacricifiu într-un context dificil, dar că, în timpul guvernării, PSD s-a comportat ca un partid de opoziţie.
“A blocat reformele şi a iniţiat o moţiune cu AUR. Prin adoptarea moţiunii s-a format o nouă majoritate, iar PSD are datoria să propună un guvern. Minciună este că ar fi un conflict de orgolii. Este o diferenţă clară de viziune economică. Nicio organizaţie politică, economică sau civică nu îşi poate îndeplini obiectivele fără respectarea deciziilor. Nominalizarea unui premier dintr-o grupare disidentă pune în pericol funcţionarea democraţiei. Acceptarea acestei nominalizări, în înţelegere cu alt partid, este un act de trădare, pe temeiul căreia nu se poate forma un guvern credibil“, a adăugat Stoica.
Ce modificări sunt aduse la Statutul Partidului Național Liberal
Organizarea unui congres extraordinar al PNL a fost decisă de Consiliul Naţional extraordinar al partidului, care a avut loc la 19 iunie. Consiliul Naţional a decis depunerea de moţiuni pentru Congresul extraordinar al PNL, cu termen-limită de depunere sâmbătă, 20 iunie, ora 17:00.
De asemenea, Consiliul Naţional extraordinar a aprobat o serie de modificări la Statutul Partidului Naţional Liberal şi care urmează să fie aprobate în congres:
* crearea Biroului Permanent Naţional ca structură centrală de conducere şi desfiinţarea BEx, structură dovedită nefuncţională, cu integrarea atribuţiilor BEx în atribuţiile BPN;
* revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni;
* reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unu.
La 20 iunie, preşedintele PNL, Ilie Bolojan, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la preşedinţia formaţiunii, care urmează să fie validat în cadrul Congresului din 21 iunie.
Potrivit unui comunicat al PNL, candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moţiunea "Modernizare cu Rădăcini" şi cu echipa de conducere propusă: prim-vicepreşedinte - Dan Motreanu; secretar general - Robert Sighiartău; vicepreşedinţi - Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureşan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoş Pîslaru, Florin Roman şi Gabriela Horga.
Sursa citată menţionează că aceasta este singura moţiune depusă.
Adrian Veștea nu mai candidează la șefia PNL pentru că ”se instalează dictatura în partid”
Şi premierul desemnat, Adrian Veştea, îşi anunţase, la 19 iunie, intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, cerându-i totodată actualului preşedinte al partidului, Ilie Bolojan, să organizeze Congresul PNL pe 28 iunie, pentru a-şi pregăti candidatura.
La 20 iunie însă, premierul desemnat, prim-vicepreşedinte al PNL, Adrian Veştea, a anunţat că nu va mai candida la şefia partidului, pentru că nu vrea să gireze ''acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid''. Totodată, el a spus că ia în considerare toate demersurile de contestare statutară şi legală a Congresului din 21 iunie, după votul de învestitură.
Primarul general al Capitalei şi actual prim-vicepreşedinte al PNL, Ciprian Ciucu, a anunţat, la 20 iunie, că nu va candida la funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL la Congresul din 21 iunie, deşi a primit o astfel de propunere din partea colegilor de partid, invocând dosarul deschis pe numele său în cursul acestei săptămâni.
Pe de altă parte, 16 parlamentari liberali au formulat, la 19 iunie, o acţiune la Tribunalul Ilfov, în care au solicitat suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care a fost convocat Consiliul Naţional extraordinar (19 iunie) şi Congresul extraordinar (21 iunie). Tribunalul Ilfov a stabilit, însă, pentru data de 3 iulie termenul pentru judecarea cererii.
Decizia convocării Consiliului Naţional pentru 19 iunie a fost luată la 17 iunie, în Biroul Politic Naţional al PNL, întrunit de urgenţă după ce premierul desemnat şi prim-vicepreşedinte al PNL, Adrian Veştea, a anunţat că nu va da curs ultimatumului partidului de a-şi depune mandatul de prim-ministru desemnat.
Discuţii în PNL privind depunerea mandatului de premier desemnat de către prim-vicepreşedintele PNL, Adrian Veştea
Adrian Veştea a fost desemnat premier de către preşedintele Nicuşor Dan la 14 iunie 2026, după ce anteriorul premier desemnat, Eugen Tomac, şi-a depus mandatul în aceeaşi zi.
După desemnarea ca premier a lui Adrian Veştea, în interiorul PNL au avut loc mai multe discuţii legate de susţinerea acestuia pentru a forma un guvern.
La 15 iunie, Biroul Permanent Naţional (BPN) al PNL a decis să nu susţină Guvernul Veştea şi i-a dat premierului desemnat, Adrian Veştea, termen ca până la 16 iunie să îşi depună mandatul.
La 16 iunie, PNL a anunţat că Adrian Veştea se situează în afara partidului, având în vedere că nu şi-a depus mandatul de premier desemnat. PNL a anunţat că desemnarea lui Adrian Veştea pentru formarea unui guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului.
"PNL consideră că formula de guvernare propusă de Adrian Veştea conduce, în fapt, la formarea unui Guvern condus şi susţinut de PSD, contrar deciziilor adoptate de Biroul Politic Naţional. Potrivit art. 45 alin. (3) şi art. 26 alin. (2) lit. b) din Statutul PNL, deciziile organismelor de conducere ale partidului sunt obligatorii pentru toţi membrii", a transmis PNL la această dată.
Mai mulţi contestatari ai preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, au atacat, la 18 iunie, la Tribunalul Ilfov deciziile şedinţei Biroului Politic Naţional al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veştea şi la impunerea de sancţiuni pentru cei care votează şi cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet.
Contestatarii au invocat articolul 69 din Constituţie, care prevede că un parlamentar votează după propria conştiinţă, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum şi statutul PNL, care stabileşte că excluderea unor membri aleşi (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Naţional, ci trebuie propusă de Biroul Executiv şi decisă de Consiliul Naţional. De asemenea, în opinia contestatarilor, deciziile BPN i-ar determina pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentul Parlamentului, care prevăd că aceştia sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrări, fiind în contradicţie cu instrucţiunea "să nu participe la vot".
Tot la 18 iunie, Tribunalul Ilfov le-a dat câştig de cauză celor care au contestat şi a hotărât suspendarea acestor decizii ale BPN din 15 iunie. La rândul său, PNL a anunţat că va ataca în termenul legal această hotărâre a Tribunalului Ilfov şi că partidul îşi va desfăşura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii. În acelaşi context, Adrian Veştea şi-a anunţat intenţia de a candida la Congresul partidului pentru funcţia de preşedinte.
Anteriorul Congres al PNL din 12 iulie 2025: Ilie Bolojan a fost ales preşedinte al partidului
Anteriorul Congres al PNL a avut loc la 12 iulie 2025, la Palatul Parlamentului, în prezenţa a 976 de delegaţi. Congresul a fost tot unul extraordinar, convocat la 28 iunie de către Consiliul Naţional al partidului. A participat şi preşedintele României, Nicuşor Dan.
Congresul extraordinar al PNL l-a votat, astfel, pe Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al partidului. Bolojan a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL şi devenise preşedinte interimar al PNL la 25 noiembrie 2024, în urma demisiei lui Nicolae Ciucă, după rezultatul obţinut în primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024.
De asemenea, în funcţiile de prim-vicepreşedinţi au fost aleşi Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu.
Congresul extraordinar al PNL a ratificat şi modificări la Statutului partidului.
Modificările principale la Statutul PNL, care au fost votate de Consiliul Naţional pe 28 iunie, au fost prezentate, la Congres, de preşedintele Comisiei de Statut, Gabriel Andronache. Acesta a arătat că modificările vizează descentralizarea partidului, creşterea responsabilităţii şi stimularea performanţei politice.
"Noul statut introduce o competiţie deschisă la conducerea PNL pentru alegerea preşedintelui, a celor patru prim-vicepreşedinţi, renunţându-se la sistemul moţiunilor pentru candidatura la preşedinţia partidului, un sistem care s-a dovedit ineficient. Numărul de membri ai Biroului Executiv al PNL va fi redus cu 50%. Biroul Executiv va avea 27 de membri în total - preşedintele PNL, patru prim-vicepreşedinţi, secretarul general care va fi votat ulterior, în prima şedinţă a Biroului Politic Naţional, la propunerea preşedintelui ales, 19 reprezentanţi regionali, inclusiv opt vicepreşedinţi pe care urmează să îi validaţi (...) şi două personalităţi publice, cu derogare de vechime, la propunerea preşedintelui PNL", a punctat Andronache în cadrul Congresului.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Sursa:
Agerpres
News.ro
Etichete:
congres extraordinar,
PNL,
Articol recomandat de sport.ro
.webp)
