Președintele României participă la Paris la evenimente dedicate Centenarului Armistițiului

Sâmbătă, cu ocazia vizitei la Paris, şeful statului participă la un eveniment organizat la Ambasada României la Paris, dedicat contribuţiei româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în Anul Centenarului Marii Uniri.

Cu această ocazie, el s-a întâlnit cu profesorul Gerard Mourou, laureat al premiului Nobel pentru fizică în acest an, cu studenţi, masteranzi şi doctoranzi români din regiunea pariziană implicaţi în cercetarea ştiinţifică.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că România trebuie să depună eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre naţionale şi proiecte de cercetare de calitate, el subliniind că, mult timp, ţara noastră nu a oferit condiţii adecvate de muncă pentru tinerii cercetători.

Citește și

Ilie Bolojan spune că este necesară o lege a salarizării, dar estimează că intrarea ei în vigoare se va face etapizat

"Voi, dragi cercetători şi studenţi, sunteţi printre cei mai buni ambasadori ai României în afara graniţelor, reflectând astfel potenţialul creativ al poporului nostru. Vă mulţumesc pentru ce faceţi în numele României! Sper, de asemenea, că cei mai mulţi dintre voi veţi avea ocazia de a lucra şi în România. Trebuie să recunosc că, mult timp, România nu a oferit condiţii adecvate de muncă pentru tinerii cercetători. Trebuie, cu adevărat, să depunem eforturi mai consistente pentru dezvoltarea de centre naţionale şi proiecte de cercetare de calitate", a declarat Klaus Iohannis, sâmbătă, la Ambasada României de la Paris, potrivit Agerpres.

El a dat drept exemplu polul de cercetare care se dezvoltă în jurul proiectului Extreme Light Infrastructure (ELI) de la Măgurele, care reuneşte mai multe institute de cercetare, precum şi infrastructură modernă.

"Acest centru atrage deja cercetători din Uniunea Europeană şi din state terţe", a precizat Iohannis, care i-a mulţumit profesorului Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în acest an, pentru sprijinul său în transformarea ELI într-o "poveste de succes" pentru comunitatea ştiinţifică românească.

Potrivit preşedintelui, alte exemple sunt proiectele iniţiate de cercetătorii români prin participarea la activităţile Agenţiei Spaţiale Europene.

"Îmi exprim astăzi dorinţa ca parteneriatul româno-francez din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi industriei să continue să fie unul cu caracter strategic. Avem nevoie ca ambiţia Uniunii Europene de a fi lider mondial în domeniul ştiinţei şi al tehnologiei să beneficieze de o bază organică, reală. Această bază nu poate fi oferită decât de extinderea colaborării între universităţile tehnice şi institutele de cercetare din toate statele membre", a subliniat Iohannis.

El a menţionat că, în baza propunerilor recente înaintate în cadrul Consiliului Uniunii Europene, este aşteptat un nivel mai mare de integrare în domeniul învăţământului superior şi al cercetării.

"Dezvoltarea de universităţi europene reprezintă o oportunitate unică de a facilita descătuşarea potenţialului creativ al continentului într-o epocă în care marile proiecte de cercetare sunt adesea de natură să implice cooperarea internaţională. De asemenea, creşterea finanţării pentru programele de mobilitate din cadrul Erasmus+ vor contribui la dezvoltarea de reţele de colaborare profesională între tineri de pe întreg continentul. În contextul creşterii inechităţii inter-generaţionale în defavoarea tinerilor, noi, ca politicieni, avem datoria de a crea astfel de instrumente, pentru a facilita dezvoltarea personală şi profesională a unei generaţii cu adevărat europene", a subliniat şeful statului.

Klaus Iohannis a opinat că un "parteneriat aprofundat româno-francez în domeniile cercetării şi inovaţiei, în cadrul oferit de procesul integrării europene, orientat spre asigurarea păcii şi prosperităţii, reprezintă garanţia pe termen lung că inovarea va fi folosită doar în sprijinul păcii şi pentru rezolvarea problemelor cruciale ale planetei, fiind orientată spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite".

Preşedintele a subliniat că, de-a lungul istoriei, cooperarea româno-franceză a fost continuă.

"Mă bucur să constat că această cooperare istorică se dezvoltă şi astăzi, Parisul găzduind numeroşi tineri români care sunt la începutul unor cariere care, sper, vor avea un impact chiar mai puternic decât cel al generaţiei Marii Uniri", a afirmat el.

Programul președintelui României la Paris 

Preşedintele Iohannis participă sâmbătă şi la activităţile organizate la Muzeul Orsay - vizitarea expoziţiei 'Picasso Bleu et Rose' - şi la dineul oferit de către omologul său francez, Emmanuel Macron, în onoarea şefilor de stat, de guvern şi ai organizaţiilor internaţionale.

Duminică, şeful statului va fi prezent, alături de liderii ţărilor beligerante din Primul Război Mondial, precum şi de cei ai ţărilor care au sprijinit efortul de război, la Arcul de Triumf, unde va avea loc ceremonia Centenarului Armistiţiului.

Tot duminică, el va participa la dejunul oficial oferit şefilor de delegaţii de către preşedintele Republicii Franceze la Palatul Elysee şi la deschiderea Forumului de Pace de la Paris. Acest forum este o iniţiativă a preşedintelui francez, Emmanuel Macron, care îşi propune să genereze proiecte concrete în spiritul multilateralismului şi al cooperării contemporane, în sprijinul păcii.

Participarea preşedintelui Iohannis la evenimentele dedicate Centenarului Armistiţiului are loc la invitaţia omologului său francez, Emmanuel Macron.

Peste 60 de lideri politici din întreaga lume, preşedinţi şi şefi de guverne, printre care preşedintele SUA, Donald Trump, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar şi alţi lideri ai ţărilor beligerante participă la sfârşitul acestei săptămâni, la Paris, la evenimentele legate de împlinirea a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial, conform agenţiilor de presă.

Ziua Armistiţiului este comemorată în fiecare an la 11 noiembrie pentru a marca pacea semnată între Antanta şi Puterile Centrale la Compiegne, Franţa, eveniment ce a marcat încetarea ostilităţilor pe Frontul de Vest al Primului Război Mondial. Iniţial, acest armistiţiu a încetat după o perioadă de 36 de zile. Tratatul privind încetarea definitivă a ostilităţilor a fost semnat în mod formal la Versailles în 1919.

Articol recomandat de sport.ro

Ar fi revenirea anului în tenis: a slăbit, arată ca o puștoaică și a fost declarată eligibilă să joace