Guvernul României s-a prăbușit după ce Parlamentul a adoptat un vot de neîncredere împotriva premierului de centru-dreapta Ilie Bolojan, marcând sfârșitul mandatului său în urma unei schimbări politice determinate de o alianță neobișnuită între Partidul Social-Democrat și forțele de extremă dreapta, scrie Novinite.
Moțiunea a fost aprobată marți în timpul unei sesiuni parlamentare tensionate, care s-a terminat prin a da jos guvernul lui Bolojan. Acesta a respins inițiativa în timpul dezbaterii, numind-o motivată politic. După cum a declarat el, „această moțiune de cenzură este falsă, cinică și artificială”, adăugând că, în perioade de crize multiple, țările ar trebui să consolideze guvernele, mai degrabă decât să le înlocuiască - menționează agenția bulgară.
Factorul decisiv în vot a fost Partidul Social-Democrat (PSD), care s-a rupt de coaliția de guvernare după ce și-a exprimat frustrarea crescândă față de măsurile de austeritate. Ulterior, partidul s-a aliniat cu Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), de extremă dreapta, pentru a susține moțiunea împotriva premierului, schimbând echilibrul în parlament.
Evenimentul a surprins grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, având în vedere că PSD face parte din această familie politică, care a criticat anterior grupurile de centru-dreapta pentru interacțiunea cu partidele de extremă dreapta. Prin urmare, cooperarea din România a creat disconfort politic la nivel european.
Novinite: Alegerile anticipate sunt puțin probabile
Bolojan a condus guvernul din 2025, în urma demisiei fostului prim-ministru Marcel Ciolacu. Înlăturarea sa are loc la mai puțin de un an după alegerile prezidențiale din România, în care primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, l-a învins pe liderul de extremă dreapta, George Simion, într-o competiție atent urmărită.
Simion, al cărui partid a câștigat teren în sondajele de opinie, este considerat pe scară largă un actor politic cheie în spatele prăbușirii guvernului. El a folosit dezbaterea parlamentară pentru a solicita alegeri anticipate, argumentând că deciziile naționale ar trebui să fie returnate direct alegătorilor. În cuvintele sale, „destinul României trebuie decis de voturile românilor”.
În ciuda acestei presiuni, alegerile anticipate înainte de 2028 sunt considerate puțin probabile. Se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să înceapă consultările cu partidele politice pentru a identifica o posibilă formulă de guvernare, inclusiv opțiuni variind de la o nouă coaliție la un cabinet tehnocratic sau un guvern minoritar.
Un scenariu aflat în discuție implică un aranjament reînnoit între liberali și social-democrați sub un prim-ministru imparțial. O altă posibilitate este ca Bolojan însuși să rămână în funcție într-o calitate redusă ca șef al unui guvern minoritar, PSD trecând în opoziție alături de parlamentarii de extremă dreapta.
Al șaptelea premier înlăturat prin moțiune de cenzură în România de după 1989
Instabilitatea politică adaugă presiune asupra perspectivelor economice și instituționale ale României, deoarece țara se confruntă cu termene limită pentru reforme cheie legate de aproximativ 11 miliarde de euro din finanțarea UE. Neimplementarea acestor măsuri ar putea, de asemenea, risca o retrogradare a ratingului său de credit.
Înainte de vot, președintele Dan a căutat să liniștească atât cetățenii, cât și partenerii internaționali, declarând: „România va continua să-și mențină orientarea spre vest”. El a recunoscut o scurtă perioadă de incertitudine, dar a subliniat continuitatea angajamentelor strategice și a obiectivelor pe termen lung.
Bolojan devine al șaptelea prim-ministru al României înlăturat printr-o moțiune de neîncredere de la tranziția postcomunistă de după revoluția din 1989, subliniind volatilitatea politică persistentă a țării.
