Procesul de formare a unui nou guvern implică consultări la nivel prezidențial, desemnarea unui prim-ministru de către președinte și un vot de încredere în Parlament. Acest proces ar putea dura săptămâni sau chiar mai mult, dacă nu se conturează o majoritate stabilă. Guvernul actual va îndeplini atribuții interimare până la finalizarea acestor etape.
Președintele Nicușor Dan, care s-a întors de la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan, va începe consultările cu partidele pentru desemnarea unui nou premier.
Calea către o majoritate stabilă este departe de a fi clară. Social-democrații, AUR, parlamentarii neafiliați și alte partide mai mici nu au indicat disponibilitatea de a forma împreună un guvern coerent, deși au votat în favoarea moțiunii.
Președintele Dan a fost categoric că AUR nu va avea niciun rol într-un viitor guvern și a oferit asigurări ferme că România își va menține direcția pro-occidentală.
Cel mai probabil scenariu este refacerea unei coaliții formate din aceleași partide pro-europene – PNL, USR și UDMR – fie sub conducerea unui nou premier liberal, fie a unui tehnocrat desemnat de președinte pentru a menține coeziunea coaliției.
Acest lucru complică semnificativ calculele politice, în condițiile în care AUR, care a colaborat cu PSD pentru a demite guvernul, conduce în prezent în sondaje cu aproximativ 37% din intențiile de vot.
Instabilitatea politică începe deja să se reflecte în piețele financiare. De la izbucnirea crizei, leul românesc s-a depreciat în raport cu euro, care a atins un maxim istoric de 5,21 lei.
România trebuie să finalizeze reforme esențiale impuse de Uniunea Europeană până în luna august pentru a debloca aproximativ 11,4 miliarde de euro din fondurile de redresare, multe dintre acestea fiind gestionate de ministere din care social-democrații s-au retras între timp.
Ilie Bolojan părăsește funcția de prim-ministru ca un lider controversat. A reușit să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 7,9%, o performanță semnificativă pentru țara cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, însă măsurile adoptate au fost profund nepopulare.
Programul său de reforme s-a bazat pe reduceri în educație, cultură și cheltuieli sociale, dar și pe majorarea TVA, măsuri care au afectat în mod direct populația, deja lovită de inflația ridicată.
Cât mai are de stat la Palatul Victoria cabinetul lui Ilie Bolojan
Votul împotriva Guvernului Bolojan din Parlament produce efecte imediate asupra Executivului, care intră automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.
Căderea Guvernului deschide o procedură constituțională clară, care implică atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare.
Odată ce moțiunea de cenzură este adoptată de majoritatea parlamentarilor, Executivul este demis oficial. Prim-ministrul este obligat să înainteze imediat demisia Guvernului către președintele României.
Conform Constituției României, situația este reglementată clar:
„Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”
Astfel, Guvernul Bolojan rămâne în funcție, dar cu atribuții limitate. Nu mai poate adopta politici majore sau iniția reforme importante, ci doar gestionează activitățile curente ale statului.
Până la învestirea unui nou cabinet, Executivul funcționează în regim interimar. Acest statut presupune, printre altele, imposibilitatea adoptării unor ordonanțe de urgență majore. Practic, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar fără putere politică deplină.
Constituția României și Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor prevăd că un premier interimar nu poate exercita această funcție pentru o perioadă mai mare de 45 de zile.
Spre deosebire de un Executiv validat prin votul de încredere al Parlamentului, un Guvern interimar are atribuții semnificativ restrânse. În această perioadă, premierul și miniștrii pot gestiona doar activitățile curente ale statului, fără a iniția politici publice noi, fără a promova proiecte legislative și fără a adopta ordonanțe de urgență.
Executivul interimar se limitează, practic, la asigurarea funcționării administrative de zi cu zi, până la învestirea unui nou Guvern cu puteri depline.
Această limitare este prevăzută expres în Legea nr. 90/2001, la articolul 26, alineatul (3):
„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.”
Mai multe detalii AICI.
