Partidul lui Bolojan explică de ce insistă cu o reducere a posturilor cu 40-45 % în administrație: ”Nu este praf în ochi”
Partidul condus de premierul Ilie Bolojan a explicat într-un comunicat de presă de ce insistă în momentul de față pentru o reducere cu 40 % a numărului de posturi din administrația publică, fapt care a provocat deja un blocaj în coaliția de guvernare.
Premierul Ilie Bolojan a venit duminică la ședință cu o nouă propunere: vrea o reducere de personal de 45%, ceea ce ar însemna eliminare a 70000 de posturi și concedierea 17.000 de angajați.
PSD s-au opus vehement, vrea 25%, așa cum este stipulat în acest moment în proiectul de lege și care ar aduce o eliminare a 40000 de posturi. Conform surselor politice, și cei din UDMR se opun ideilor lui Bolojan și cer o reducere de personal de doar 25%.
Cu toate acestea, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, susține că ”reducerea EFECTIVĂ de posturi este de 10%, nu de 25% sau 45% cum s-a spus în presă.”
El afirmă că nu toate posturile din organigrame sunt ocupate, iar numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite.
Ciucu subliniază faptul că PNL dorește o reducere ”cu 40 sau 45 % raportată la plafonul maxim legal, nu la posturile ocupate.”
Mesajul transmis de PNL:
”Pe scurt:
- O primărie sau un consiliu județean are un plafon maxim de posturi, în funcție de numărul de locuitori.
- Cumulat, la nivel național vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit.
Sunt primării/consilii județene care nu și-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astăzi, numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităților locale este de 158.500 de posturi, rotunjit.
Se observă că numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite.
Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație. S-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate/ocupate.
Nu toate posturile din organigrame sunt ocupate. Numărul de posturi ocupate în administrațiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezintă 68%. Asta înseamnă o diferență de 32%, în medie.
Concluzie: reducerea efectivă de personal în administrațiile locale are efecte de la o scădere de 30% a plafonului maxim.
Pe scurt: dacă agreăm să scădem POSTURILE OCUPATE cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scăzut cu 40%. În valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse.
???? ???????????????????????????????? ???????? ???????? ???????????? ????????% ????????????????????????????????????̆ ???????? ???????????????????????????????? ???????????????????? ????????????????????, ???????? ???????? ???????????????????????????????????? ????????????????????????????, ????????????????????????????̆ ???????? ???????????????????????? ????????̂???? ???????? ????????̂???? ????????????????????????????????????. ????????????????????????, ???????????????????????????????????? ???????????? ???????????????????? ????????̆???????????? ???????????????????????????????? ????????????????????????????????̦????????????????????.
Având în vedere că fiecare unitate administrativă și-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administrație la alta. Într-o bună parte dintre primării (50%, estimativ) NU VOR AVEA LOC reduceri de personal. În celelalte, reducerea de personal ar putea fi între 1–2% și 20%.
Pe scurt:
➡ La o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat;
➡ La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coaliția își asumase 20%);
➡ În valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate.
Este un moment de evaluare pentru fiecare primărie care ar trebui să facă reduceri, comparativ cu primăriile din localități asemănătoare unde personalul este dimensionat corect.”
PNL avertizează că, în coaliție, ”viitorul este incert”
În final, liberalii lui Ilie Bolojan avertizează că, în coaliția de guvernare, ... ”viitorul este incert”.
”Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț! Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare? Ceea ce știm astăzi este că 5 din cele 6 pachete vor trece săptămâna aceasta.
Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel...", se mai arată în comunicatul PNL.
Etichete: administratie, coalitie, guvern, ilie bolojan, PNL, reforma,
Dată publicare:
