PNRR, cursă contra cronometru. România trebuie să atragă într-un an suma pe care a reușit să o obțină în ultimii patru

Din cele 21,7 miliarde de euro alocate inițial de Comisia Europeană, România a reușit să încaseze până acum doar 10,72 miliarde de euro – aproximativ jumătate din suma disponibilă. Restul banilor depind de capacitatea statului de a recupera întârzieri, de a închide reforme sensibile și de a livra investiții într-un calendar extrem de strâns.

Evoluția reformelor și investițiilor din PNRR poate fi urmărită pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Soluția de avarie găsită de guvern a fost renegocierea anumitor părți din PNRR, abordare agreată la Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) din noiembrie 2025.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spunea atunci că România a obţinut o „structură simplificată” a planului, prin care se reduce presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut şi se asigură „o mai bună implementare” a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei româneşti.

„România a încasat până în prezent 10,7 miliarde de euro din PNRR şi urmează să primească până la sfârşitul anului viitor aproximativ acceaşi sumă. Relansarea economică este condiţionată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât sumele din PNRR, cât şi cele de coeziune”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, şi 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe şase cereri de plată (dintre care trei deja transmise).

Numărul jaloanelor din PNRR, redus

„2026 va fi anul PNRR, va trebui să ne concentrăm extrem de mult pe absorbţia PNRR”, mai atrăgea atenția Alexandru Nazare.

Numărul jaloanelor şi ţintelor a fost redus de la 518 la 390,. Modificările au vizat în principal eliminarea investiţiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant şi introducerea unor investiţii noi cu impact economic şi social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare sau achiziţia de ambulanţe pentru DSU.

Care este stadiul realizării componentelor PNRR

C1-Managementul apei - alocare 403,22 milioane de euro

Executat: 97,62 milioane de euro • 24,2%

C2- Protejarea pădurilor și a biodiversității - alocare 395,55 milioane de euro

Executat: 143,5 milioane de euro • 36,3%

C3-Managementul deșeurilor - alocare 468,95 milioane de euro

Executat: 166,06 milioane de euro • 35,4%

C4-Transport sustenabil - 5,45 miliarde de euro

Executat: 2,99 miliarde de euro • 54,9%

C5-Valul Renovării - 1,93 miliarde de euro

Executat: 1,16 miliarde de euro • 60,2%

C6-Energie - 367,88 milioane de euro

Executat: 51,12 milioane de euro • 13,9%

C7-Transformare digitală - 1,74 miliarde de euro

Executat: 373,81 milioane de euro • 21,5%

C8-Reforme fiscale și ale pensiilor - 556,94 milioane de euro

Executat: 284,79 milioane de euro • 51,1%

C9- Sprijin pentru mediul de afaceri și cercetare - 2,13 miliarde de euro

Executat: 306,15 milioane de euro • 14,4%

C10-Fondul local - 1,65 miliarde de euro

Executat: 846,73 milioane de euro • 51,3%

C11-Turism și cultură - 190,62 milioane de euro

Executat: 78,78 milioane de euro • 41,3%

C12- Sănătate - 1,34 miliarde de euro

Executat: 653,49 milioane de euro • 48,8%

C13-Reforme sociale - 170,10 milioane de euro

Executat: 37,88 milioane de euro • 22,3%

C14-Buna guvernanță - 76,39 milioane de euro

Executat: 37,04 milioane de euro • 48,5%

C15-Educație - 2,79 miliarde de euro

Executat: 996,66 milioane de euro • 35,7%

C16 RePOWER EU - 1,75 miliarde de euro

Executat: 103,09 1,75 miliarde de euro euro • 5,9%

Topul beneficiarilor al banilor din PNRR

► Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A - 1,767 miliarde

► Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA - 1,22 miliarde

► Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - 713,45 milioane

► Sectorul 4 al municipiului București - 227,47 milioane

► Ministerul Finanțelor - 141,12 milioane

► Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - 126,64 milioane

► Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători SA - 118,84 milioane

► Autoritatea pentru Digitalizarea României - 103,93 milioane

► Metrorex SA - 96,87 milioane

► Serviciul de Telecomunicații Speciale - 91,39 milioane

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”