Când se merge cu Capra. Versuri complete și care este semnificația acestui obicei

Acest obicei folcloric îmbină aspecte teatrale cu ritualuri arhaice, simbolizând trecerea dintre ani și marcând un nou început plin de speranță și belșug. Prin costumul viu colorat, dansurile energice și versurile haioase, Capra rămâne un element definitoriu al tradițiilor de Anul Nou în cultura românească.

Când se merge cu Capra

De obicei, mersul cu Capra are loc între Crăciun și Anul Nou, având apogeul în seara de Revelion.

Grupuri de tineri, uneori acompaniați de muzicanți, pornesc prin sate sau cartiere, vizitând gospodăriile pentru a le ura belșug și sănătate gazdelor.

Acest obicei poate continua și în primele zile din ianuarie, până la Bobotează, în funcție de tradițiile locale.

Citește și

Auroră Boreală pe cerul României. Fotografii nu au ratat momentul și au surprins dansul neobișnuit al perdelelor de lumină

Care este semnificația mersului cu Capra

"Jocul Caprei" este o tradiție românească veche, un dans popular plin de simbolism, executat în preajma Anului Nou. Unul dintre participanți poartă o mască ce reprezintă o capră și este îmbrăcat cu un cojoc întors pe dos, simbolizând poate o lume întoarsă pe dos, haosul de dinaintea renașterii.

Acest dans se desfășoară în mod tradițional în noaptea de Revelion, când ceata de tineri, condusă de "capră", merge din casă în casă, aducând cu ei veselie și urări de bine pentru anul care vine. Ei dansează la ușa fiecărei case, iar gazdele îi primesc cu bucurie, oferindu-le daruri.

Măștile de animale folosite în acest dans variază de la o regiune la alta, reflectând diversitatea culturală a României. Astfel, în Hunedoara apare cerbul, în Moldova și Ardeal întâlnim capra sau țurca, în Transilvania de sud apare borița (derivată de la bour), iar în Muntenia și Oltenia, capra este numită "brezaia", datorită aspectului pestriț al măștii.

Dincolo de aspectul său festiv, "Jocul Caprei" are o semnificație profundă, fiind considerat o reprezentare a morții și renașterii rituale. Capra, personajul principal, cade la pământ și este readusă la viață prin dans și cântec, simbolizând ciclul vieții, moartea și renașterea naturii, dar și trecerea de la anul vechi la anul nou.

Etnologul Șerban Anghelescu de la Muzeul Țăranului Român a explicat faptul că originea acestui dans se află probabil în vechile culte ale divinităților cu înfățișări animaliere, care mureau și renășteau periodic. Această interpretare se potrivește cu perioada Anului Nou, când anul vechi se încheie, iar un nou an, plin de speranță și promisiuni, începe, conform crestinortodox.ro.

Masca de capră este realizată în mod tradițional dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care este apoi învelit în hârtie roșie și neagră, tăiată mărunt și încrețită, sau acoperit cu o piele subțire cu păr.

Superstiții și obiceiuri de Anul Nou

Anul Nou este însoțit de o bogăție de obiceiuri și superstiții menite să marcheze trecerea dintre ani, să alunge răul și să aducă noroc, sănătate și prosperitate. Aceste tradiții, transmise din generație în generație, sunt adânc înrădăcinate în cultura populară și sunt respectate de la an la an, mai ales în mediul rural.

Se crede că intrarea în noul an trebuie să fie întâmpinată cu o casă curată și organizată, pentru a simboliza un început proaspăt. Orice dezordine lăsată peste noapte poate atrage ghinion sau stagnare. O altă superstiție este legată de datorii. Se spune că trebuie să ne achităm toate datoriile înainte de miezul nopții, fiindcă dacă vom intra cu datorii în noul an, vom atrage probleme financiare.

De asemenea, este important ca toate datoriile să fie achitate înainte de miezul nopții, deoarece rămânerea cu datorii în noul an poate atrage probleme financiare​

În multe regiuni ale României, se crede că norocul casei depinde de prima persoană care intră în gospodărie în noul an. Dacă este un bărbat, anul va fi prosper; dacă este o femeie, norocul poate fi mai puțin consistent. De asemenea, este important ca musafirul să fie binevoitor și vesel​.

Tradiția dictează că anumite alimente aduc noroc dacă sunt consumate în noaptea dintre ani. De exemplu:

Peștele este considerat un simbol al avansării și al mișcării fluide prin viață, așa cum peștii înoată înainte.

Strugurii și rodia simbolizează prosperitatea și abundența. În schimb, consumul cărnii de pasăre ar trebui evitat, deoarece păsările „scurmă înapoi” și pot aduce ghinion​.

O altă superstiție populară este purtarea hainelor noi sau a unei piese vestimentare roșii de Revelion. Roșul simbolizează energia, pasiunea și norocul. De asemenea, se spune că banii trebuie să fie prezenți în buzunare pentru a atrage prosperitatea în noul an​

Plugușorul, de asemenea, este una dintre cele mai cunoscute tradiții de Anul Nou, în care grupuri de colindători rostesc urări legate de agricultură și prosperitate. Sorcova este un ritual practicat în dimineața zilei de 1 ianuarie, mai ales de către copii. Aceștia urează gazdelor sănătate și longevitate, folosind o crenguță decorată sau o baghetă „fermecată”.

Momentul trecerii dintre ani este adesea marcat prin zgomote puternice: pocnitori, clopote, strigăte. Acestea sunt menite să alunge spiritele rele și să creeze un mediu propice pentru noroc și belșug​.

Versurile Jocului „Caprei”:

Ța, ța, ța, căpriţa mea

Da diseară ce-om mânca?

Îi mânca ce s-o întâmpla

Şi te-oi vinde-n Sadova

Şi-i mânca cât îi mânca

Până burta ţi-o crăpa.

Ta căpriţa de la munte

Cu steluţa albă-n frunte

Ta, ta, ta, căpriţa, ta

Stai în sus şi nu mai sta.

Unde joaca căpriţa

Clocoteşte Moldova

Unde joaca ieduţul,

Clocoteşte pamantu.

Clocoteşte şi tot geme

De opinci şi de obiele,

De hurmuz şi de mărgele,

Şi de fete frumuşele.

Ța, ța, ța, căpriţă, ța

Stai în sus şi nu mai sta.

Țapu meu din Spania

L-am adus cu sania

Şi-am să-l vând în joia mare

Pentr-o oală de sarmale

Şi-un butoi ca din poveşti

Cu vin alb de Odobeşti.

Foaie verde foi negara

Ia poftiţi caprit-afara

C-ai jucat deajuns în casă

Şi-ai luat o pungă grasă.

Ta, ta, ta, căpriţa, ta,

Te-am adus din Africa,

Te-am adus cu avionu

Te-am hrănit cu biberonu.

Am o capră, n-am o sută

Dar mi-e drag că mă asculta.

Dacă nu m-ar asculta,

Altă capră mi-aş căta

Şi pe tine te-oi lăsa.

Aşa-i capra dorului

Ca la Capu-Satului.

Asta capră ce-o joc eu

Şi-o jucat-o moşul meu,

Moşul meu cu comanac.

Şi-o jucat pân-o crăpat.

Am o capră jucăuşă

Stă ascunsă după uşă.

Am o capră zvăpăiată

Desculţă şi dezbrăcată.

Şi-n doi joac-a dracului

Ca la capul Satului.

Eu cu capra unde-ajung

Joc capra din Câmpulung

Şi degeaba şi pe bani

La anul şi la mulţi ani!

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”