Când se merge cu Capra. Versuri complete și care este semnificația acestui obicei
Mersul cu Capra este una dintre cele mai vechi tradiții românești de iarnă, păstrată din generație în generație, mai ales la sate.
Acest obicei folcloric îmbină aspecte teatrale cu ritualuri arhaice, simbolizând trecerea dintre ani și marcând un nou început plin de speranță și belșug. Prin costumul viu colorat, dansurile energice și versurile haioase, Capra rămâne un element definitoriu al tradițiilor de Anul Nou în cultura românească.
Când se merge cu Capra
De obicei, mersul cu Capra are loc între Crăciun și Anul Nou, având apogeul în seara de Revelion.
Grupuri de tineri, uneori acompaniați de muzicanți, pornesc prin sate sau cartiere, vizitând gospodăriile pentru a le ura belșug și sănătate gazdelor.
Acest obicei poate continua și în primele zile din ianuarie, până la Bobotează, în funcție de tradițiile locale.
Care este semnificația mersului cu Capra
"Jocul Caprei" este o tradiție românească veche, un dans popular plin de simbolism, executat în preajma Anului Nou. Unul dintre participanți poartă o mască ce reprezintă o capră și este îmbrăcat cu un cojoc întors pe dos, simbolizând poate o lume întoarsă pe dos, haosul de dinaintea renașterii.
Acest dans se desfășoară în mod tradițional în noaptea de Revelion, când ceata de tineri, condusă de "capră", merge din casă în casă, aducând cu ei veselie și urări de bine pentru anul care vine. Ei dansează la ușa fiecărei case, iar gazdele îi primesc cu bucurie, oferindu-le daruri.
Măștile de animale folosite în acest dans variază de la o regiune la alta, reflectând diversitatea culturală a României. Astfel, în Hunedoara apare cerbul, în Moldova și Ardeal întâlnim capra sau țurca, în Transilvania de sud apare borița (derivată de la bour), iar în Muntenia și Oltenia, capra este numită "brezaia", datorită aspectului pestriț al măștii.
Dincolo de aspectul său festiv, "Jocul Caprei" are o semnificație profundă, fiind considerat o reprezentare a morții și renașterii rituale. Capra, personajul principal, cade la pământ și este readusă la viață prin dans și cântec, simbolizând ciclul vieții, moartea și renașterea naturii, dar și trecerea de la anul vechi la anul nou.
Etnologul Șerban Anghelescu de la Muzeul Țăranului Român a explicat faptul că originea acestui dans se află probabil în vechile culte ale divinităților cu înfățișări animaliere, care mureau și renășteau periodic. Această interpretare se potrivește cu perioada Anului Nou, când anul vechi se încheie, iar un nou an, plin de speranță și promisiuni, începe, conform crestinortodox.ro.
Masca de capră este realizată în mod tradițional dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care este apoi învelit în hârtie roșie și neagră, tăiată mărunt și încrețită, sau acoperit cu o piele subțire cu păr.
Superstiții și obiceiuri de Anul Nou
Anul Nou este însoțit de o bogăție de obiceiuri și superstiții menite să marcheze trecerea dintre ani, să alunge răul și să aducă noroc, sănătate și prosperitate. Aceste tradiții, transmise din generație în generație, sunt adânc înrădăcinate în cultura populară și sunt respectate de la an la an, mai ales în mediul rural.
Se crede că intrarea în noul an trebuie să fie întâmpinată cu o casă curată și organizată, pentru a simboliza un început proaspăt. Orice dezordine lăsată peste noapte poate atrage ghinion sau stagnare. O altă superstiție este legată de datorii. Se spune că trebuie să ne achităm toate datoriile înainte de miezul nopții, fiindcă dacă vom intra cu datorii în noul an, vom atrage probleme financiare.
De asemenea, este important ca toate datoriile să fie achitate înainte de miezul nopții, deoarece rămânerea cu datorii în noul an poate atrage probleme financiare
În multe regiuni ale României, se crede că norocul casei depinde de prima persoană care intră în gospodărie în noul an. Dacă este un bărbat, anul va fi prosper; dacă este o femeie, norocul poate fi mai puțin consistent. De asemenea, este important ca musafirul să fie binevoitor și vesel.
Tradiția dictează că anumite alimente aduc noroc dacă sunt consumate în noaptea dintre ani. De exemplu:
Peștele este considerat un simbol al avansării și al mișcării fluide prin viață, așa cum peștii înoată înainte.
Strugurii și rodia simbolizează prosperitatea și abundența. În schimb, consumul cărnii de pasăre ar trebui evitat, deoarece păsările „scurmă înapoi” și pot aduce ghinion.
O altă superstiție populară este purtarea hainelor noi sau a unei piese vestimentare roșii de Revelion. Roșul simbolizează energia, pasiunea și norocul. De asemenea, se spune că banii trebuie să fie prezenți în buzunare pentru a atrage prosperitatea în noul an
Plugușorul, de asemenea, este una dintre cele mai cunoscute tradiții de Anul Nou, în care grupuri de colindători rostesc urări legate de agricultură și prosperitate. Sorcova este un ritual practicat în dimineața zilei de 1 ianuarie, mai ales de către copii. Aceștia urează gazdelor sănătate și longevitate, folosind o crenguță decorată sau o baghetă „fermecată”.
Momentul trecerii dintre ani este adesea marcat prin zgomote puternice: pocnitori, clopote, strigăte. Acestea sunt menite să alunge spiritele rele și să creeze un mediu propice pentru noroc și belșug.
Versurile Jocului „Caprei”:
Ța, ța, ța, căpriţa mea
Da diseară ce-om mânca?
Îi mânca ce s-o întâmpla
Şi te-oi vinde-n Sadova
Şi-i mânca cât îi mânca
Până burta ţi-o crăpa.
Ta căpriţa de la munte
Cu steluţa albă-n frunte
Ta, ta, ta, căpriţa, ta
Stai în sus şi nu mai sta.
Unde joaca căpriţa
Clocoteşte Moldova
Unde joaca ieduţul,
Clocoteşte pamantu.
Clocoteşte şi tot geme
De opinci şi de obiele,
De hurmuz şi de mărgele,
Şi de fete frumuşele.
Ța, ța, ța, căpriţă, ța
Stai în sus şi nu mai sta.
Țapu meu din Spania
L-am adus cu sania
Şi-am să-l vând în joia mare
Pentr-o oală de sarmale
Şi-un butoi ca din poveşti
Cu vin alb de Odobeşti.
Foaie verde foi negara
Ia poftiţi caprit-afara
C-ai jucat deajuns în casă
Şi-ai luat o pungă grasă.
Ta, ta, ta, căpriţa, ta,
Te-am adus din Africa,
Te-am adus cu avionu
Te-am hrănit cu biberonu.
Am o capră, n-am o sută
Dar mi-e drag că mă asculta.
Dacă nu m-ar asculta,
Altă capră mi-aş căta
Şi pe tine te-oi lăsa.
Aşa-i capra dorului
Ca la Capu-Satului.
Asta capră ce-o joc eu
Şi-o jucat-o moşul meu,
Moşul meu cu comanac.
Şi-o jucat pân-o crăpat.
Am o capră jucăuşă
Stă ascunsă după uşă.
Am o capră zvăpăiată
Desculţă şi dezbrăcată.
Şi-n doi joac-a dracului
Ca la capul Satului.
Eu cu capra unde-ajung
Joc capra din Câmpulung
Şi degeaba şi pe bani
La anul şi la mulţi ani!
Sursa: StirilePROTV
Etichete: traditii si obiceiuri, craciun, Anul Nou, capră,
Dată publicare:
31-12-2024 10:24
