Noua sesiune parlamentară a început. Numărul 2 din PSD, înlocuit din conducerea Senatului

UPDATE 13.00: Plenul Senatului a votat, joi, componenţa Biroului permanent pentru noua sesiune parlamentară, format din preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori, cu respectarea ponderii numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de numărul total de membri, scrie Agerpres.

Biroul permanent al Senatului, pentru prima sesiune a anului 2018, este constituit din: preşedinte - Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), vicepreşedinţi - Adrian Ţuţuianu şi Claudiu Iulian Manda (PSD), Cornel Popa (PNL) şi Nicu Fălcoi (USR), secretari - Emilia Arcan şi Marian Pavel (PSD), Mario Oprea (PNL), Gheorghe Baciu (PMP) şi chestori - Doina Elena Federovici şi Nicolae Marin (PSD), Eugen Ţapu Nazare (PNL) şi Tanczos Barna (UDMR).

Principala schimbare a avut loc în Senat, unde Niculae Bădălău, președintele executiv al PSD, care până acum a fost vicepreședinte al Senatului, a rămas fără funcție în conducere. În locul său, pe postul de vicepreședinte a fost numit Adrian Țuțuianu, transmite HotNews.

Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate au fost anunţate în plen de liderii grupurilor parlamentare, lista candidaţilor propuşi fiind supusă în întregime votului senatorilor - vot electronic secret.

Citește și

Grindeanu, mesaj dur pentru PNL şi USR: „Mai multă decenţă! PSD decide singur, fără lecţii din coaliţie”

Componenţa noului Bp a fost aprobată cu 110 voturi „pentru”.

ora 07.10: Componenţa noului Birou permanent, vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii acestui for vor fi aleşi în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, programată pentru joi, la ora 11.00, iar sesiunea ordinară a Camerei Deputaţilor este programată să înceapă la ora 12.00, informează News.ro.

Şedinţa Biroului permanent al Senatului este programată tot joi, la ora 10.30, iar lucrările în plen vor începe la ora 11.00.

Sesiunea parlamentară care începe joi va avea pe masă o serie importantă de măsuri care trebuie luate, iar modificarea Codurilor penale este una dintre priorităţile imediate ale majorităţii PSD-ALDE.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu afirma că membrii Comisiei speciale care modifică legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, vor începe modificarea Codurilor penale şi dezincriminarea abuzlui în serviciu, afirmând că directiva europeană care vizează prezumţia de nevinovăţie trebuia modificată acum doi ani.

La rândul său, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, spunea că PSD va modifica „mult" Codurile penale, iar întrebat de ce miniştrii cu probleme penale vor face parte din Cabinetul Dăncilă, acesta a răspuns „pentru că putem". De asemenea, el a afirmat că protestatarii care nu sunt de acord cu aceste modificări „să facă un partid unic, cu Kovesi preşedinte, prim-ministru şi împărat".

Preşedintele comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, a dat asigurări că până la 1 aprilie Parlamentul „îşi va îndeplini rolul" şi va transpune directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie. 

De asemenea, controversata lege a pensiilor va fi şi ea pe agenda Parlamentului. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a afirmat că această lege trebuie adoptată cât mai repede. Potrivit actului normativ, punctul de pensie va fi mărit la 1.775 de lei până în 2020. Pensia minimă garantată va fi de 550 de lei, iar cea minimă de 650 de lei. De asemenea, legea salarizării, care prevede micşorări de venituri pentru cei cu salarii de peste 7.000 de lei pe lună, este o altă măsură aşteptată în Parlament.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri că vrea ca în noua sesiune paralmentară să se iniţieze modificări la legile siguranţei naţionale, care includ Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE), deoarece serviciile secrete au nevoie de „o legislaţie modernă”.

Un alt proiect important aflat pe agenda acestei sesiuni parlamentare este cel al Codului administrativ, care a fost depus la Senat în decembrie, ca iniţiativă legislativă asumată de senatorii şi deputaţii PSD, fiind promovat în procedură de urgenţă. Proiectul Codului administrativ are o serie de articole controversate care stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului. Codul mai prevede, de asemenea, că membrul Guvernului care se află în conflict de interese trebuie să se abţină de la luarea deciziei care ar putea produce un folos pentru sine, soţ, soţie, rude până la gradul al II-lea, dar nu şi atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

Conform proiectului, dacă un act administrativ a avut consecinţe vătămătoare, răspunderea revine exclusiv celui care a semnat actul respectiv. Codul stabileşte şi că, în mod excepţional, membrii Guvernului pot face parte din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor publice, inclusiv bănci şi instituţii financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune acest lucru. În proiect se prevede şi numărul de posturi de la cabinetul şi cancelaria demnitarilor şi aleşilor locale, cele mai multe urmând să le aibă prim-ministrul (18) şi primarul general al Capitalei (13).

CCR a decis marţi că Legea privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor conţine dispoziţii neconstituţionale şi cere redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe, iar pe 22 ianuarie a declarat neconstituţionale prevederi din Legea privind Statutul funcţionarilor publici, urmare a unei sesizări a preşedintelui Klaus Iohannis. Aceste aspecte declarate neconstituţionale se vor întoarce în Parlament pentru a fi rediscutate.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Erling Haaland, noul posesor al unei ”bijuterii” pe patru roți! A cheltuit o avere pe o mașină unică