CCR: Statutul magistraților, parțial neconstituțional. Proiectul se întoarce în Parlament
Statutul judecătorilor şi procurorilor este parţial neconstituţional şi face cale-ntoarsă în Parlament.
Este decizia judecătorilor Curţii Constituţionale, care vor clarificări cu privire la cazurile în care magistraţii care au comis erori judiciare trebuie să răspundă material.
Este cea de-a doua lege a justiţiei declarată parţial neconstituţională după cea care viza organizarea judiciară. Legile au fost modificate în Parlament la finalul anului trecut de PSD şi ALDE, sub coordonarea lui Florin Iordache. Luni seară, la învestirea Cabinetului Dăncilă, Klaus Iohannis le-a cerut guvernanţilor să nu depăşească linia roşie a independenţei Justiţiei.
Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale: "După o ședință maratonică, care a durat cât două maratoane, am reușit să ne pronunțăm cu privire la legea privind Statutul magistraților (...) Soluțiile au fost respingere a unor texte. Am admis o serie de critici, care vizează critici intrinseci referitoare la texte din cuprinsul legii. Ca să răspund interesului public, unele din aceste critici care vizau, mai ales răspunderea magistratului au fost admise și am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credințe și a gravei neglijențe."
Legea 303 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor se va întoarce, aşadar, în Parlament pentru modificările cerute de judecătorii CCR. Senatorii şi deputaţii trebuie să clarifice care sunt cazurile în care magistraţii vor răspunde pentru erorile lor.
De altfel, cea mai importantă modificare a legii a vizat articolul respectiv. Dacă înainte de vot, statul se putea îndrepta împotriva magistraţilor care au comis erori judiciare pentru recuperarea prejudiciului, PSD şi ALDE au modificat textul şi au scris că statul este obligat să recupereze prejudiciul.
Acelaşi statut al magistraţilor mai prevede, în forma modificată de PSD şi ALDE la finalul anului trecut, ca preşedintele României nu mai are dreptul să refuze numirea în funcţie a procurorilor şi judecătorilor simpli, care au absolvit examenul de capacitate. De asemenea, şeful statului a fost exclus şi din procedura numirii şefilor Instanţei Supreme, fiind obligat să semneze decretele la propunerea CSM.
Două din cele trei legi ale Justiției au fost declarate deja parţial neconstituționale. Judecătorii CCR vor lua o decizie şi în cazul celei de-a treia - privind organizarea Consiliului Superior al Magistraţilor - pe 13 februarie. Modificarea acestora de către coaliţia guvernamentală a provocat reacţii dure din partea magistraţilor, a societăţii civile, dar şi a partenerilor internaţionali. Luni seară, la ceremonia de la Palatul Cotroceni în care membrii Cabinetului Dancila au depus jurământul, Klaus Iohannis a tras un semnal de alarmă.
Klaus Iohannis: "În justiție, schimbarea legislației a fost forțată, ignorând argumentele întregului sistem judiciar, dar și numeroasele critici venite inclusiv de la partenerii noștri externi. Există o linie roșie pe care guvernanții și decidenții majorității nu au voie să o depășească. Afectarea independenței justiției este de neacceptat!"
După ce judecătorii CCR vor motiva deciziile de neconstituţionalitate, senatorii şi deputaţii vor trebui să pună în acord legile justiţiei cu deciziile Curţii.
Comunicatul integral al CCR:
În ziua de 30 ianuarie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţii formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite şi, respectiv, de un număr de 56 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi în privinţa art.I pct.7 [cu referire la art.5 alin.(1) teza penultimă şi ultimă], pct.12 [cu referire la art.9 alin.(3)], pct.44, pct.53 [cu referire la art.39 alin.(3) şi (5)], pct.54 [cu referire la art.40 alin.(4)], pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7), (8), (9) teza întâi şi (10)], pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)], pct.97 [cu referire la art.58 alin.(1) sintagma „precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului justiţiei”], pct.112 [cu referire la art.622], pct.160 [cu referire la art.100 alin.(1) lit.d1)], pct.161 [cu referire la art.100 alin.(2)], precum şi a legii, în ansamblul său, şi cu unanimitate de voturi în privinţa celorlalte texte legale, a statuat următoarele:
1. A respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art.I pct.77 [cu referire la art.52 alin.(3)], pct.108 [cu referire la art.62 alin.(12) şi (13)] şi pct.112 [cu referire la art.623] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art.2 alin.(3) teza a 3-a], pct.9 [cu referire la art.7 alin.(5) teza finală], pct.12 [cu referire la art.9 alin.(3)], pct.44, pct.53 [cu referire la art.39 alin.(3) şi (5)], pct.54 [cu referire la art.40 alin.(4)], pct.69 [cu referire la art.49 alin.(1)], pct.87 [cu referire la art.53 alin.(9) teza întâi şi (10)], pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)], pct.156 [cu referire la art.96 alin.(1), (2), (6), (7), (8) teza a doua, alin.(9) şi (10)], pct.160 [cu referire la art.100 alin.(1) lit.d1)] şi pct.161 [cu referire la art.100 alin.(2)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
3. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.7 [cu referire la art.5 alin.(1) tezele penultimă şi ultimă şi alin.(2) teza a doua], pct.9 [cu referire la art.7 alin.(5) sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii” şi „informare conformă” şi alin.(7) sintagma „precum şi procedurile judiciare”], pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)], pct.97 [cu referire la art.58 alin.(1) sintagmele „ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite” şi „precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului justiţiei”], pct.109 [cu referire la art.62 alin.(3) sintagma „nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi art.8” prin raportare la art.62 alin.(13)”], pct.112 [cu referire la art.622 şi art.624], pct.134 [cu referire la art.73 alin.(2)], pct.143 [cu referire la art.82 alin.(2) sintagma „funcţia de ministru al justiţiei”], pct.144 [cu referire la art.82 alin.(21) şi (22)], pct.146 [cu referire la art.82 alin.(51) şi (52)], pct.153 [cu referire la art.851 sintagma „funcţia de ministru al justiţiei”], pct.156 [cu referire la art.96 alin.(3)-(5) şi (8) teza întâi], pct.157 [cu referire la art.99 lit.r)] şi pct.163 [cu referire la art.109 alin.(1) teza întâi şi art.114] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Etichete: curtea constitutionala, legile justiției, sesizare,
