Nicuşor Dan coprezidează lucrările alături de omologul său polonez, Karol Nawrocki, în calitate de stat cofondator al formatului. La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declaraţie comună.
Copreşedinţii formatului, România şi Polonia, alături de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice vor susţine la final o conferinţă de presă.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns la Bucureşti împreună cu soţia sa, Olena Zelenska, în jurul orei 13.30.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea se desfăşoară sub imperativul contribuţiei sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al aliaţilor de pe Flancul Estic şi Nordic de a contribui şi mai substanţial la securitatea transatlantică.
România găzduieşte Summitul B9 pentru a patra oară, după ediţia inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 şi cea din 2022, consolidându-şi astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic.
Nicușor Dan, la deschiderea lucrărilor B9: ”Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării”
Președintele Nicușor Dan a declarat la deschiderea lucrărilor acestui summit că ”trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării”, iar întâlnirea liderilor NATO, SUA și Ucraina la Cotroceni este ”o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova”.
”Există o prioritate pentru consolidarea relației transatlantice, există o prioritate pentru consolidarea Alianței. De aceea, motto-ul acestei reuniuni este oferim mai mult pentru securitatea transatlantică. Și pentru a face asta, trebuie să facem câteva lucruri.
În primul rând, trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță și trebuie să dezvoltăm toți împreună o bază industrială militară transatlantică solidă. E o oportunitate această reuniune, pentru a vedea unde suntem în implementarea angajamentelor pe care ni le-am luat la summit-ul NATO anterior de la Haga și, nu în ultimul rând, este o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova.
E un sprijin pe care nu trebuie să îl facem doar declarativ și trebuie să-l facem eficient, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră”.
Lideri din NATO, SUA şi Ucraina participă la reuniunea de la Bucureşti
La Bucureşti vor fi prezente 16 delegaţii străine la nivel de şef de stat, de guvern sau reprezentanţi guvernamentali:
· Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria
· Aliaţii nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
· secretarul general NATO, Mark Rutte
· Invitaţi speciali sunt preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi Thomas DiNanno - subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională
Formatul B9, creat după anexarea Crimeei de către Rusia
Formatul Bucureşti 9 a fost lansat în anul 2015, la iniţiativa comună a României şi Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia.
Cele zece reuniuni de până acum au confirmat statutul formatului de voce coerentă a Flancului Estic în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Summitul din 2026 se desfăşoară cu mai puţin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara (7 - 8 iulie 2026), într-un moment de presiune crescută asupra securităţii europene şi transatlantice, se arată în comunicatul citat.
„Rusia rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa Alianţei. Flancul Estic al NATO continuă să fie deosebit de expus prin încălcări ale spaţiului aerian aliat, acte de sabotaj, ameninţări la adresa infrastructurii critice şi campanii de agresiune hibridă, toate acestea marcând realitatea strategică a regiunii”, precizează sursa citată.
Summitul de la Bucureşti va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara şi urmărirea rezultatelor aşteptate.
Principalele teme de pe agenda reuniunii
Pe agenda reuniunii se află subiecte legate de:
· creşterea cheltuielilor de apărare - implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare şi consolidarea bazei industriale transatlantice;
· coerenţa strategică pe Flancul Estic - abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare şi interoperabilitate;
· sprijinul pentru Ucraina - importanţa pentru securitatea europeană şi transatlantică a unei soluţionări juste şi durabile a conflictului;
· partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO - creşterea contribuţiei aliaţilor europeni (şi Canadei) şi intensificarea investiţiilor în cercetare şi inovare în domeniul apărării.
Conform Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului român va accentua importanţa coerenţei strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, şi va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creşterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare şi consolidarea capacităţii industriei transatlantice de apărare.
De asemenea, Nicuşor Dan va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiţie în securitatea aliată.
Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menţine o atenţie sporită asupra evoluţiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuşi ameninţării ruse, precum Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, va fi evidenţiată necesitatea intensificării contribuţiilor europene la partajarea responsabilităţilor cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană, mai arată comunicatul citat.
