Controversele reformei pensiilor private, la 17 ani de la înființarea Pilonului II. Ce profituri au făcut administratorii
După ce a fost anunțată reforma pensiilor private, reprezentanții fondurilor private care le administrează s-au declarat mulțumiți de modificările propuse. Știrile ProTV vă prezintă profiturile obținute de aceste firme în 2024.
Guvernul a discutat săptămâna trecută, în primă lectură, un nou proiect de lege care modifică modul de retragere a contribuțiilor acumulate în sistemul de pensii private. În loc să poată încasa toată suma dintr-o dată, cei care contribuie vor putea primi doar 25% pe loc, iar diferența, în tranșe lunare.
Administratorii fondurilor de pensii private susțin că românii au doar de câștigat dacă va fi adoptat proiectul care nu le va mai permite să retragă deodată toți banii de la Pilonul II și Pilonul III. Cu toate acestea, propunerea primit și o serie de critici dure.
Proiectul de lege aflat acum în dezbatere publică este inspirat de cele mai bune practici în domeniu ale statelor dezvoltate din Uniunea Europeană şi OECD, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
La scurt timp după emiterea acestui comunicat, însă, președintele APAPR, reputatul economist Radu Crăciun, a avut o altă poziție oficială, anume că este nevoie de reglementări clare, dar că pragul de 25% cerut de ASF nu are nicio legătură (nici nu ajută, nici nu afectează) cu capacitatea administratorilor pensiilor de la Pilonul II de a-și onora plățile.
„Prima clarificare este următoarea: această lege are un impact neutru asupra sistemului de pensii private. Altfel spus, cu această lege sau în sistemul actual de plată a pensilor, nu există diferenţă din punct de vedere al impactului asupra fondurilor de pensii. Şi în situaţia actuală şi în situaţia preconizată de lege, banii vor ieşi din sistemul de pensii private într-o plată unică”, a declarat Crăciun într-o conferință de presă.
Cea mai importantă reformă a pensiilor private, de la înființarea Pilonului II
Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România susțin că reforma pregătită de guvern a fost inspirată de modul în care pensiile private sunt gestionate de alte state europene.
Sumele cotizate de români de-a lungul activității lor profesionale sunt administrate de fondurile de investiții, investite în acțiunile la diverse firme și mai ales în titluri de stat. Profiturile generate de astfel plasamente generează, în cele cele din urmă și profitul companiilor care administrează fondurile private de pensii.
Știrile ProTV vă prezintă o statistică a profiturilor obținute de fondurile de pensii private. Datele Ministerului de Finanțe prezintă situația din 2025, pentru 2025 nefiind încă disponibile.
Trebuie precizat că cele șapte fonduri private de pensii nu au înregistrat pierderi anul trecut, profiturile nete obținute variind între 7,8 și 74 milioane de lei, asta în timp ce numărul mediu de angajați a variat între 35 și 86.
În ceea ce privește cifra de afaceri, piața fondurilor de pensii private este dominată de NN, cu o cifră de afaceri de aproape 140 de milioane de lei.
Pe lângă profiturile obținute, un alt aspect important legat de activitatea fondurilor este legat de comisionul în funcție de rentabilitate. Acesta este un cost pe care administratorul fondului îl percepe în funcție de performanța investițiilor pe care le face cu banii participanților.
Asta dacă fondul obține un randament mai bun decât un anumit reper (benchmark) stabilit prin lege sau reglementări, administratorul primește un procent din acest câștig suplimentar.
„Un comision de maxim 0,07% pe lună* din activul total al fondului de pensii administrat privat, calculat în funcție de rata de rentabilitate a fondului și de rata inflației.
Comisionul va fi 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei”, se arată pe site-ul unuia dintre fondurile private de pensii.
Etichete: pensii private, pilonul II, reforma fiscala,
