Comisia Iordache a modificat pe repede înainte Codul de Procedură Penală. Cele mai controversate schimbări

Comisia Iordache a modificat joi pe repede înainte Codul de Procedură Penală. Între multe schimbări, extrem de controversate, aleşii PSD au introdus un articol nou, prin care şeful lor, Liviu Dragnea poate cere rejudecarea dosarului ''Referendumul'', în care a primit 2 ani de închisoare cu suspendare. Opoziţia nu s-a ales decât cu injurii când a încercat să ia atitudine.

Una dintre cele mai contestate modificări introduse de aleşii PSD la Codul de Procedură Penală se referă la posibilitatea ca un condamnat să poată cere revizuirea hotărârii judecătoreşti atunci când documentul este semnat de un alt judecător decât cel care a participat la soluţionarea cauzei.

Articolul 453: "revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută și când se introduce aliniatul neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care aparticipat la soluţionarea cauzei.”

Culmea este ca amendamentul a fost formulat chiar de secretarul de stat care a reprezentat Ministerul de Justiţiei, iar opoziţia l-a catalogat ca fiind un text cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea. Şeful PSD a cerut anularea pedepsei de doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul referendumul pentru că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au şi pronunţat-o.

Şi nu e singură modificare contestată. Comisia Iordache a votat joiun articol prin care instanţa de apel să nu poată decide o altă soluţie dacă în prima instanţă un condamnat a primit achitarea. Apelul rămâne astfel soluţie numai pentru cei găsiţi vinovaţi, iar Parchetul nu va mai putea cere rejudecarea dosarului decât dacă vine cu dovezi noi.

Articolul 421: ''Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea."

Şi informaţiile obţinute la percheziţii sau din interceptări care nu au legătură cu respectiva cauză sunt mult mai greu de folosit. Procurorul trebuie ceară un nou mandat dacă probele pe care le-a obţinut disjung cauzei pentru care a avut mandatul. Iar convorbirile care nu privesc faptele penale dintr-un dosar trebuie şterse.

Articolul 143, după alineatul (4): "Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală."

Ca să poată nota toate aceste modificări, deputatul USR Stelian Ion şi-a luat la masa comisiei un consilier care fotografia amendamentele proiectate în viteză. Tocmai la acest articol Florin Iordache i-a cerut să nu mai facă fotografii.

Potrivit noului text, procurorii nu mai au voie să divulge informaţii din dosare decât dacă sunt de interes public. Este însă greu de stabilit din punct de vedere juridic cât de justificat este interesul public într-un dosar sau în altul. În plus, inculpaţii nu mai pot fi numiţi cu termenul "penali" decât după condamnare.

"Sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspecte sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate."

Arestul preventiv va deveni o măsură mult mai greu de aplicat. Judecătorul îl poate reţine pe suspect numai dacă are probe sau indicii temeinice numai dacă inculpatul a fugit sau s-a ascuns, încearcă să influenţeze un martor sau se pregăteşte de comiterea unei alte fapte grave.

Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, denunţul trebuie să fie depus într-un termen de 6 luni de la data la care persoana a luat cunostiință de săvârşirea infracţiunii.

Textul adoptat joi trebuie să fie votat şi de plenul celor două camere, iar opoziţia a anunţat deja că îl va contesta la Curtea Constituţională.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Vladimir Putin exultă: „Toate restricțiile au fost ridicate!”