Legile justiției. Comisia Iordache interzice publicarea de informații despre urmăririle penale

Acest amendament prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii.

“În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţile publice referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată în amendamentul propus de PSD şi UDMR şi adoptat în Comisia care discută modificările la Codurile penale.

Nu în ultimul rând, o altă modificare prevede că, “dacă organele judiciare au comunicat public date şi informaţii privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea sunt obligate să comunice în mod similar şi soluţiile de achitare, clasare sau încetare a procesului penal, după caz”.

De asemenea, în tot textul Codului de procedură penală se înlocuiește sintagma ”suspiciune rezonabilă” cu ”probe din care să rezulte indicii temeinice”, ceea ce înseamnă că munca procurorilor va fi mai grea, pentru că vor fi obligați să aibă ”probe temeinice” atunci când vor formula o acuzație împotriva unei persoane.

USR susține că unul dintre amendamentele la Codul de procedură penală intimidează organele judiciare

Deputatul USR Stelian Ion a declarat, miercuri, că unul dintre amendamentele propuse la Codul de procedură penală, potrivit căruia procurorul poate fi tras la răspundere dacă dispune o măsură privativă de libertate în cazul unui inculpat dacă ulterior acesta este achitat, intimidează organele judiciare.

"Magistratul, evident, că poate fi supus unei astfel de măsuri, pentru că propunerea presupune ca atunci când a fost dispusă o astfel de măsură şi în urma judecăţii s-a dispus achitare se consideră din start că avem de a face cu o lipsire nelegală de libertate, ceea ce e foarte grav, pentru că unele sunt temeiurile pentru arestarea preventivă, spre exemplu, şi altele sunt temeiurile pentru condamnare.

Aşa încât propunerea nu face decât să intimideze organele judiciare să se gândească de 10 ori înainte de a dispune o astfel de măsură, pentru că, în cazul în care s-ar dispune achitarea, vor fi trase la răspundere. Pe de altă parte, dacă totuşi au dispus o asemenea măsură, evident că vor fi tentate să dispună condamnarea acelei persoane tocmai pentru a nu fi trase la răspundere. Deci, e de o gravitate fără precedent", a spus Stelian Ion, miercuri, la finalul şedinţei Comisiei speciale pentru elaborarea legilor Justiţiei, potrivit Agerpres.

El a adăugat că a văzut foarte multe nereguli în articolele din proiectul pentru modificarea Codului de procedură penală, proiect care a fost miercuri în dezbaterea comisiei.

"Iniţial, la şedinţele trecute, dezbaterile s-au desfăşurat cu totul altfel, pentru că PSD a spus răspicat că preia toate propunerile CSM. CSM s-a străduit să formuleze corecturi şi a corectat 80 - 90% din toate aceste propuneri, le-a adus la o formă acceptabilă şi cumva ne-a adormit vigilenţa această declaraţie a PSD. Astăzi, ni s-a arătat o variantă în care toate acele propuneri ale CSM corectate sau îmbunătăţite au fost abandonate de către PSD şi, practic, se revine în mare parte la varianta iniţială a proiectului de lege care este catastrofală pur şi simplu", a încheiat deputatul USR.

România, sancționată de UE

Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României pentru nerespectarea Directivei europene 343/2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil sunt consacrate în articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, articolul 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO), articolul 14 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (PIDCP) şi articolul 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Directiva ar trebui să se aplice persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Aceasta ar trebui să se aplice din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracţiuni sau a unei presupuse infracţiuni şi, prin urmare, chiar înainte ca persoana respectivă să fie informată de către autorităţile competente ale unui stat membru, prin notificare oficială sau în alt mod, cu privire la faptul că este suspectată sau acuzată.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Putin dă o lovitură de proporții! Rușii își trec în cont o victorie colosală în fața occidentalilor