Klaus Iohannis, în plenul PE: „Ţara mea este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a UE”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii iar ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre, pentru că doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni.

”Vă mulţumesc, doamnă Preşedinte Metsola, pentru că mi-aţi oferit ocazia de a reveni în centrul democraţiei europene, la începutul unui an crucial pentru viitorul Uniunii Europene! Ca şi în urmă cu cinci ani, când m-am adresat plenului Parlamentului European, vreau să reafirm încrederea mea şi a poporului român în valoarea acţiunii europene unite şi solidare, în puterea incontestabilă a „unei singure Europe”, a spus preşedintele în plenul Parlamentului European.

Şeful statului a arătat că ”efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu, toate acestea sunt numai câteva dintre evoluţiile dramatice care ne-au testat în ultimii ani nu doar capacitatea de răspuns, ci şi ataşamentul nostru sincer faţă de Uniune şi faţă de valorile şi principiile care ne ţin împreună”.

Citește și

AUR, plângere penală pe numele lui Klaus Iohannis, pentru că ”a secretizat” informațiile privind cheltuielile în străinătate

”Ţara mea este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene. Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile şi dintre cele mai concrete. Fondurile europene intrate în România de la momentul aderării ne-au permis să realizăm proiecte esenţiale de infrastructură. Peste 600.000 de tineri români au participat la programul Erasmus, însuşindu-şi astfel modul de viaţă european”, a arătat Iohannis.

Preşedintele a mai afirmat că ”Uniunea înseamnă un spaţiu al siguranţei, al protecţiei, al prosperităţii şi al diversităţii”.

”Uniunea Europeană rămâne, prin excelenţă, un spaţiu al liberei circulaţii. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene şi maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor de la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă şi concretă a contribuţiei pe care România o aduce la consolidarea securităţii întregii Uniuni”, a arătat Klaus Iohannis.

Şeful statului a menţionat că ”proiectul european necesită, zi de zi, atenţie, efort, răbdare şi onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită şi prosperă”.

”România de astăzi este un promotor puternic al acţiunii coordonate, în spiritul valorilor europene. Avem responsabilitatea de a susţine o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noştri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democraţie şi dezvoltare. Iar o etapă-cheie a acestui proces o reprezintă alegerile europene. Priorităţile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru viitor”, a mai spus Iohannis.

Iohannis: „Uniunea Europeană trebuie să îşi eficientizeze capacitatea de luare a deciziilor, iar România este pe deplin angajată în acest exerciţiu”

„Uniunea dispune de instrumente juridice şi instituţionale pentru a-şi atinge obiectivele, iar răspunsul la pandemie şi la criza care a urmat este edificator în acest sens. Dar este la fel de evident că trebuie să eficientizăm capacitatea noastră de luare a deciziilor”, a spus Iohannis.

„Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficienţă reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea Tratatelor, în timp ce alţii exclud în mod radical această posibilitate. Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu votul cu majoritate calificată în domenii specifice ale politicii externe şi de securitate pot fi luate fără redeschiderea Tratatelor", a adăugat el în plenul PE.

"Fără a exclude modificarea Tratatelor la un moment dat, trebuie să folosim toate posibilităţile disponibile în cadrul Tratatelor pentru un proces de luare a deciziilor mai uşor şi mai rapid. România este pe deplin angajată în acest exerciţiu", a mai afirmat Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai precizat că trebuie să fim alături de Ucraina şi de poporul său

„Trebuie să fim alături de Ucraina şi de poporul său. Am această convingere în pofida anumitor voci care invocă o „oboseală a solidarităţii" europene.

Apărarea democraţiei, a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii, precum şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli nu poate fi supusă niciunei „oboseli".

România rămâne angajată în acest efort comun”, a spus preşedintele în discursul susţinut în plenul Parlamentului European.

Şeful statului a mai arătat că „suntem puternic implicaţi în sprijinirea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune”.

„De asemenea, trebuie să ne concentrăm mai departe asupra securităţii. Ne îndreptăm acum spre o planificare comună, pe termen lung, şi spre o convergenţă sporită în domeniul securităţii şi apărării europene.

Lucrăm în deplină complementaritate cu NATO şi este într-adevăr timpul să ne îndeplinim ambiţiile europene în ceea ce priveşte industria noastră de Apărare”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedinele şi-a exprimat ”aprecierea pentru ataşamentul puternic pe care acest For l-a avut mereu faţă de valorile fundamentale, arătând că trebuie să fim conştienţi cu privire la euroscepticismul în creştere”.

„Adepţii săi pot ridica probleme care sunt în parte reale, dar dau soluţii greşite şi periculoase care ar putea arunca în criză societăţile noastre. Prin urmare, este de datoria noastră comună să fim sinceri în comunicarea cu cetăţenii europeni”, a explicat Iohannis.

El a menţionat că în al treilea rând, „Cum poate Uniunea să îşi proiecteze şi mai mult atractivitatea în exterior?" este o altă întrebare-cheie care trebuie abordată atunci când privim spre viitorul nostru.

„Cum putem rămâne atractivi ca Uniune? Răspunsul este clar. Extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea.

Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova şi Ucraina, precum şi cu privire la Bosnia şi Herţegovina şi Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană.

Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv şi vă mulţumesc pentru asta”, a spus Iohannis.

Preşedintele a declarat că „România - şi el personal, a susţinut acest obiectiv al extinderii, care confirmă atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanţa geopolitică şi creează oportunităţi atât pentru statele membre, cât şi pentru ţările candidate.

„Extinderea reprezintă o parte esenţială a răspunsului nostru strategic la evoluţiile geopolitice şi o investiţie cheie într-o pace durabilă, în stabilitate şi în democraţie în Vecinătatea noastră.În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să îşi asume un rol principal la nivel mondial în menţinerea ordinii internaţionale, ca o precondiţie pentru păstrarea modului nostru de viaţă şi a valorilor noastre.

Ponderea economică a Uniunii Europene trebuie să fie reflectată de rolul său politic la nivel internaţional”, a spus Iohannis.

Potrivit preşedintelui, provocările cu care ne confruntăm sunt globale, iar unele dintre ele pot fi rezolvate doar prin promovarea relaţiilor cu parteneri care au valori şi interese similare.

„Asigurarea acestei reţele strategice de parteneriate reziliente ne va face mai puternici şi mai competitivi pe termen lung. De aceea, trebuie să ne intensificăm eforturile de deschidere la nivel mondial către Africa, Asia-Pacific şi America Latină. c

Şi trebuie să consolidăm în continuare legătura transatlantică - acest aspect este crucial pentru succesul nostru”, a afirmat el.

Klaus Iohannis a menţionat că două ultime întrebări apar în reflecţia noastră: „Dispunem de mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? Şi care este calea de urmat, care este viitorul Uniunii?".

„Uniunea dispune de instrumente juridice şi instituţionale pentru a-şi atinge obiectivele, iar răspunsul la pandemie şi la criza care a urmat este edificator în acest sens. Dar este la fel de evident că trebuie să eficientizăm capacitatea noastră de luare a deciziilor.

Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficienţă reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea Tratatelor, în timp ce alţii exclud în mod radical această posibilitate.

Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu Votul cu Majoritate Calificată în domenii specifice ale politicii externe şi de securitate pot fi luate fără redeschiderea Tratatelor.

Fără a exclude modificarea Tratatelor la un moment dat, trebuie să folosim toate posibilităţile disponibile în cadrul Tratatelor pentru un proces de luare a deciziilor mai uşor şi mai rapid. România este pe deplin angajată în acest exerciţiu”, a mai spus Klaus Iohannis.

Discursul preşedintelui face parte din seria de dezbateri „This is Europe”, iniţiată de Parlamentul European în 2022.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă