În ce condiții poate fi prelungit mandatul lui Klaus Iohannis, care expiră în 21 decembrie

62497902
Inquam Photos / Octav Ganea

CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale și reluarea procesului electoral de la zero. Noile alegeri ar urma să fie organizate abia în 2025, în condițiile în care mandatul președintelui în funcție Klaus Iohannis va expira la 21 decembrie 2024.

Conform Constituției României, există trei situații în care poate fi prelungit mandatul președintelui:

► Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

► Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

► Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Durata mandatului de Preşedinte este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului în faţa Parlamentului, până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales. Aceeaşi persoană poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României cel mult două mandate, acestea putând fi chiar şi succesive. Mandatul începe la momentul depunerii jurământului de către persoana aleasă în această funcţie, şi nu de la momentul alegerii, şi se încheie la trecerea a exact 5 ani de la data depunerii jurământului. Astfel că, la stabilirea datei alegerii unui nou Preşedinte, trebuie avut în vedere să nu se depăşească această perioadă de 5 ani, decât, eventual, cu perioada necesară desfăşurării acestor noi alegeri.

Pentru a nu se crea o situaţie de vacanţă a funcţiei de Preşedinte, între perioada expirării vechiului mandat şi începerea exercitării noului mandat, textul constituţional al art. 83 din Constituţie a prevăzut prelungirea mandatului până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales. Legea precizează clar situaţiile în care mandatul Preşedintelui poate fi prelungit. Aceste situaţii sunt strict limitative şi nu enumerative, astfel că nu există alte situaţii care să justifice o prelungire a mandatului prezidenţial în afara cazurilor specificate. Astfel, art. 83 din Constituţie precizează că prelungirea mandatului de Preşedinte al României poate fi făcută numai prin lege organică şi numai în caz de război sau de catastrofă. Norma constituţională nu defineşte cazul de catastrofă, astfel că se lasă la aprecierea Parlamentului necesitatea prelungirii sau nu a mandatului prezidenţial.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Noua bestie de 1.600 CP de la Bugatti! Există un singur exemplar în lume
FOTO Noua bestie de 1.600 CP de la Bugatti! Există un singur exemplar în lume
Citește și...
Elena Lasconi, întrebată pe cine ar numi premier: Ar fi îndreptăţit Ciolacu, dar nu ştiu dacă îşi mai doreşte

Candidatul USR la alegerile prezidenţiale, Elena Lasconi, consideră că preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, ar fi îndreptăţit să revendice postul de premier, dar că preferinţa sa este preşedintele PNL, Ilie Bolojan, în cazul în care va câştiga alegerile.

Călin Georgescu: Mă bucur că principalul nostru partener, SUA, monitorizează cu atenţie situaţia din ţara noastră

Candidatul independent la preşedinţie Călin Georgescu a declarat, joi, că îl bucură atenţia pe care SUA îl acordă evenimentelor din ţara noastră şi i-a îndemnat pe susţinătorii săi să nu dea curs "provocărilor".

Cele 4 partide care promit să mențină România pe calea europeană încep discuțiile doar după ce vor ști cine va fi președinte

După ce s-au angajat că vor forma o coaliție pro-europeană, PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale se gândesc la strategia pentru negocierile care vor duce la formarea guvernului.

Recomandări
Nicușor Dan: „Partidele nu s-au înțeles pe legea salarizării. Și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR”

Președintele Nicușor Dan anunță că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind legea salarizării și și-au asumat pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.

Peste 120 de aleși ar putea rămâne fără funcții dacă Legea integrității va fi promulgată. USR, avertisment pentru PNL

După o lună de dezbateri și nenumărate modificări, legea integrității a fost adoptată în Parlament cu articolul care prevede că aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese, chiar și retroactiv, își pierd funcția.

Ungaria declară Rusia drept „amenințare” pentru Europa și ordinea mondială. Ruptură față de politica lui Viktor Orbán

Guvernul Ungariei a condamnat oficial agresiunea militară a Rusiei și și-a anunțat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit orientărilor politice publicate marți seara.