Ilie Bolojan promite reformă dură în companiile de stat: „Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate”

"Proiectul cu care Guvernul vine în faţa Parlamentului are mai multe obiective: vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere", a afirmat Bolojan.

Ce indemnizații vor primi managerii companiilor de stat

El a anunţat că nu va mai fi posibil ca managementul companiei să încaseze "sume semnificative", dacă nu au nicio legătură cu performanţa companiilor şi, mai ales, în calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor.

"Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administraţie vor primi o indemnizaţie lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maxim trei de astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanţi şi îndeplinesc toate criteriile de performanţă, vor putea primi maxim încă două indemnizaţii ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an şi doar în funcţie de situaţiile financiare. Înainte puteau primi până la 9 indemnizaţii", a precizat premierul.

Citește și

Guvernul a aprobat memorandumul pentru semnarea Acordului de parteneriat UE-Mercosur. Dogioiu: „Acordul nu este secret”

Ilie Bolojan a menţionat că a doua măsură se referă la indicatorii de performanţă şi la plafonarea beneficiilor.

"De acum înainte, cel puţin jumătate din indicatorii de performanţă vor fi financiari şi vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiţii realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de şedinţe ţinute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele şedinţe. Am plafonat diurnele, sporurile, maşinile de serviciu de alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv şi discreţionar ca supliment de venit", a mai anunţat Bolojan.

Potrivit premierului, Consiliile de Administraţie vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent.

"Până acum, numărul maxim posibil de membri în CA era şapte, la regiile autonome vor rămâne trei, la societăţile cu sistem dualist, consiliile de supraveghere vor fi între trei şi cinci membri, iar în companii de mari, consiliile de administraţie vor fi tot de trei, cinci membri. Mai puţin membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecţia se va face prin firme de recrutare cu experienţă crescută, care au capacitatea de a atrage profesionişti", a mai precizat Bolojan.

El a mai anunţat că un funcţionar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administraţie.

"A patra măsură este: putere mai mare pentru agenţia guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice şi performanţele lor. Agenţia pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor întreprinderilor publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecţie, va veghea ca indicatorii de performanţă să fie stabiliţi corect, să fie respectaţi. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiţi îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari", a subliniat premierul.

Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru noile măsuri fiscale

Luni seară, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit, în plen, pentru angajarea răspunderii Guvernului pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă fiscal-bugetară.

În cea de a treia şedinţă succesivă de plen reunit al Parlamentului, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe proiectul de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/ 2011 privind guvernanţă corporativă a întreprinderilor publice.

Potrivit art. 114 din Constituţie, dacă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege va fi depusă o moţiune de cenzură, care va fi adoptată de Parlament, Guvernul va fi considerat demis.

În cazul în care nu a fost depusă în acest termen sau adoptată o moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, va fi considerat adoptat.

Articol recomandat de sport.ro

A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"