Ilie Bolojan: Deciziile de astăzi ale Curţii Constituţionale ne permit să punem în aplicare încă două reforme importante
Premierul Ilie Bolojan declară că deciziile Curţii Constituţionale permit Guvernului să pună în aplicare încă două reforme importante: cea a companiilor de stat şi reforma sistemului de sănătate.
Premierul mai spune că nu e uşor să schimbi tipare greşite formate de-a lungul anilor, dar în fiecare zi fac eforturi pentru a îndrepta lucrurile.
”Deciziile de astăzi ale Curţii Constituţionale ne permit să punem în aplicare încă două reforme importante: cea a companiilor de stat şi reforma sistemului de sănătate, pentru care Guvernul României şi-a angajat răspunderea prin Pachetul 2 de reforme. Aceste două decizii se adaugă celei de luna trecută a CCR privind legea autorităţilor autofinanţate, astfel încât trei dintre cele cinci acte normative din Pachetul 2 au trecut deja testul de constituţionalitate”, arată premierul pe Facebook.
”Cele trei legi menţionate ne permit să reducem posturi inutile, să plafonăm indemnizaţii şi să stabilim indicatori de performanţă în companiile de stat, să tăiem salariile excesive şi sinecurile din autorităţile publice autofinanţate şi să aducem eficienţă sporită în sănătatea publică”, mai spune Ilie Bolojan.
Şeful Executivului precizează că ”avem nevoie de un stat corect, care nu-şi bate joc de banul public şi oferă servicii decente în schimbul impozitelor pe care le încasează”.
”Nu e uşor să schimbi tipare greşite formate de-a lungul anilor, dar în fiecare zi facem eforturi pentru a îndrepta lucrurile”, mai declară premierul.
CCR a amânat din nou decizia în cazul pensiilor magistraților, dar și cele privind măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan
Judecătorii Curții Constituționale au amânat din nou, miercuri, 8 octombrie, pronunțarea în cazul pensiilor speciale ale magistraților, fiind anunțată data de 20 octombrie. De asemenea, a fost amânată și decizia privind măsurile fiscale.
Înalta Curte de Casaţie de Justiţie a depus la CCR o sesizare în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Este pentru a doua oară când judecătorii au amânat această decizie foarte importantă, în condițiile în care premierul Ilie Bolojan a evitat să spună dacă va demisiona în cazul în care modificările sunt declarate neconstituționale.
Tot astăzi, Curtea Constituţională a României a amânat pentru 20 octombrie sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la trei legi din Pachetul II de măsuri de reformă asumate prin angajarea răspunderii de Guvernul Bolojan.
La şedinţa din 24 septembrie, instanţa constituţională a amânat o decizie în privinţa a patru dintre proiectele Guvernului, atacate de partidele din Opoziţie, precum şi a proiectului - din acelaşi pachet - privind reforma pensiilor magistraţilor, contestat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Motivația AUR
Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate "fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic".
De menționat că, potrivit Constituției, Guvernul poate adopta proiecte de legi fără a le mai trece prin dezbaterea și votul obișnuit în Parlament, dacă își asumă răspunderea în fața Legislativului.
Parlamentul poate bloca însă proiectul Guvernului prin moțiune de cenzură, în termen de 3 zile de la prezentarea asumării răspunderii. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis, iar textul asupra căruia și-a asumat răspunderea este respins.
Totuși, AUR susține că:
„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea 'urgenţei' pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe", se arată într-un comunicat al AUR.
În 24 septembrie, CCR a amânat o decizie privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi pe obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, pe Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pe cea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, depuse de Opoziţie.
Au fost, în schimb, respinse obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome.
Legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice - constituţională
Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT împotriva Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie, cu privire la proiectul privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt "câştigurilor nemeritate" din conducerile unor companii publice şi acestea să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor.
"Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere", afirma Bolojan, în plenul Parlamentului.
Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate "fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic".
"Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea 'urgenţei' pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe", se arată într-un comunicat al AUR.
Etichete: CCR, ilie bolojan,
