Într-o postare pe Facebook, liberalul a subliniat că problemele economice și sociale persistă, indiferent de deznodământul votului.
„Votul de astăzi nu schimbă realitatea în care se află România. Problemele rămân aceleași și tot aceleași rămân și soluțiile. Nu cred că cineva are motive să sărbătorească ce s-a întâmplat azi în Parlament. O moțiune câștigată nu plătește facturile românilor, nu deblochează un singur proiect din PNRR, nu aduce o investiție în plus și nu rezolvă nicio nedreptate resimțită de oameni. Ce face, în schimb, este să prelungească o incertitudine pe care România nu și-o permite”, a scris Hubert Thuma pe pagina sa de Facebook.
El a reiterat că Partidul Național Liberal își menține angajamentul față de guvernare și reforme, menționând că au fost făcuți pași importanți în direcția disciplinei bugetare, a absorbției fondurilor europene și a consolidării relației cu instituțiile europene.
„PNL nu pleacă nicăieri. Ne-am asumat guvernarea într-un moment greu, am început reforme pe care alții le-au amânat ani la rând, am readus seriozitatea în relația cu instituțiile europene și am pus țara pe un drum corect. Acest drum trebuie continuat. Munca începută pe reformă administrativă, pe disciplină bugetară, pe absorbția fondurilor europene, pe respectarea angajamentelor asumate nu se oprește pentru că s-a votat o moțiune. Continuă. Le spun direct românilor: Vă datorăm respect. Respect înseamnă să nu vă mințim că există soluții ușoare. Respect înseamnă să ducem la capăt ce am promis, nu să fugim când devine incomod. Respect înseamnă să punem țara înaintea calculelor de partid și exact asta am făcut, exact asta vom face”, a mai transmis liberalul.
În mesajul său, liderul PNL Ilfov a subliniat și importanța colaborării instituționale, precizând că PNL va continua să lucreze împreună cu Președintele României pentru a asigura stabilitatea țării și pentru a susține parcursul european.
„Vreau să fie limpede și un alt lucru: PNL își va exercita rolul în deplină colaborare cu Președintele României. Stabilitatea acestei țări nu se construiește din declarații, ci din lucrul împreună al instituțiilor care răspund în fața românilor. Vom susține fiecare pas care apără interesul național, parcursul european al României și încrederea partenerilor noștri. Propun să nu transformăm un moment politic într-o criză de stat. Cei care au ales calea moțiunii și-au asumat o responsabilitate, noi ne-o asumăm pe a noastră: Să muncim mai departe, cu seriozitate, pentru o Românie care merge înainte. Locul PNL este acolo unde se iau decizii pentru români. Acolo vom fi. Astăzi, mâine și în perioada care urmează”, a conchis el.
Guvernul Bolojan a picat
Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi și doar 4 voturi împotrivă. Restul parlamentarilor, până la cei 431 prezenți în sală, s-au abținut de la vot.
Votul împotriva Guvernului Bolojan din Parlament produce efecte imediate asupra Executivului, care intră automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.
Căderea Guvernului deschide o procedură constituțională clară, care implică atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare.
Odată ce moțiunea de cenzură este adoptată de majoritatea parlamentarilor, Executivul este demis oficial. Prim-ministrul este obligat să înainteze imediat demisia Guvernului către președintele României.
Conform Constituției României, situația este reglementată clar:
„Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”
Astfel, Guvernul Bolojan rămâne în funcție, dar cu atribuții limitate. Nu mai poate adopta politici majore sau iniția reforme importante, ci doar gestionează activitățile curente ale statului.
Până la învestirea unui nou cabinet, Executivul funcționează în regim interimar. Acest statut presupune, printre altele, imposibilitatea adoptării unor ordonanțe de urgență majore. Practic, Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria, dar fără putere politică deplină.
Constituția României și Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor prevăd că un premier interimar nu poate exercita această funcție pentru o perioadă mai mare de 45 de zile.
Spre deosebire de un Executiv validat prin votul de încredere al Parlamentului, un Guvern interimar are atribuții semnificativ restrânse. În această perioadă, premierul și miniștrii pot gestiona doar activitățile curente ale statului, fără a iniția politici publice noi, fără a promova proiecte legislative și fără a adopta ordonanțe de urgență.
Executivul interimar se limitează, practic, la asigurarea funcționării administrative de zi cu zi, până la învestirea unui nou Guvern cu puteri depline.
Această limitare este prevăzută expres în Legea nr. 90/2001, la articolul 26, alineatul (3):
„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.”
Mai multe detalii AICI.
