De ce sunt atatia parlamentari. Raportat la populatie, Romania are mai multi ca Franta sau Italia

In noul Parlament al Romaniei vor fi 588 de alesi, adica 394 de deputati si 176 de senatori.

In actuala legislatura, cu 471 de parlamentari dintre care 334 de deputati si 137 de senatori, raportul era de un ales la circa 44.000 de locuitori.

Pe de alta parte, conform Mediafax, raportul pentru Franta, stat national cu sistem bicameral asemanator celui al Romaniei, este de un parlamentar la 72.000 de locuitori. Franta are o populatie de 65,9 milioane si 577 de deputati in Adunarea Nationala si 348 de senatori.

O alta tara cu un nivel al populatiei asemanator cu cel al Romaniei, dar si cu sistem bicameral compus din Senat si Camera Reprezentantilor, este Olanda. La o populatie de 15,6 milioane de locuitori, Olanda are un numar mult mai redus de parlamentari - 75 de senatori si 150 de deputati, rezultand un raport de un ales la 74.600 de locuitori.

Si in Polonia, o tara cu 38,1 milioane de locuitori si un parlament bicameral, compus din Seimul cu 460 de deputati si Senatul cu 100 de membri, raportul este de un parlamentar la 68.000 de locuitori.

Pe de alta parte, sunt si tari care au un numar mai mare de parlamentari raportat la populatie decat Romania. Ungaria are un parlament unicameral compus din 386 de deputati la o populatie de circa 10 milioane locuitori, rezultand un raport de un ales la 25.906 de cetateni.

O alta tara vecina, Bulgaria, are un parlament unicameral, in Adunarea Nationala de la Sofia fiind 240 de parlamentari, raportat la o populatie actuala de 7,36 milioane de cetateni, rezultand un parlamentar la 30.666 de locuitori. Si Grecia are un sistem unicameral, cu 300 de parlamentari la o populatie de 10,8 milioane, raportul fiind de un parlamentar la 36.000 de locuitori.

O cifra asemanatoare cu a Romaniei are si Cehia, cu o populatie de 10,5 milioane locuitori si sistem bicameral compus din 81 de senatori si 200 de deputati, rezultand un raport de un parlamentar la 37.366 de cetateni.

Slovenia, la o populatie de doua milioane locuitori si un sistem bicameral compus din Adunarea Nationala cu 90 de deputati si Consiliul National, din care fac parte 40 de reprezentanti ai categoriilor sociale si profesionale, raportul este de un ales la 15.384 de cetateni.

 Si cetatenii din state nordice cum ar fi Danemarca si Finlanda au un nivel mai bun de reprezentare parlamentara decat cel din Romania. In parlamentul unicameral "Folketing" de la Copenhaga sunt 179 de parlamentari care reprezinta o populatie de 5,6 milioane, raportul fiind de un ales la 31.280 de locuitori. La Helsinki sunt 200 de membri in parlamentul unicameral, la o populatie de 5,4 milioane de locuitori, raportul rezultat fiind de un ales la 27.000 de locuitori.

Pe de alta parte, Italia, sora latina mai mare a Romaniei, are un nivel de reprezentare comparativ cu cel al Frantei, de un ales la 64.300 de locuitori. La Roma se aduna 630 de deputati si 315 senatori, reprezentand 60,8 milioane de locuitori, insa Italia are si parlamente locale in regiunile cu regim special de autonomie Sicilia si Trentino Alto Adige, precum si adunari ale celorlalte 18 regiuni, dar si 107 adunari provinciale. In dezbaterea interna din Italia a castigat tot mai mult teren ideea reducerii numarului de parlamentari din Camera si Senatul de la Roma.

Un sistem aparte are Marea Britanie, compus din Camera Comunelor in care sunt 650 de parlamentari si Camera Lorzilor cu 760 de membri, care nu sunt insa alesi. La o populatie de 63,1 milioane locuitori, rezulta un raport de un membru al Parlamentului la 44.750 de cetateni. Daca raportul este calculat numai la Camera Comunelor, avand in vedere ca au fost restranse foarte mult in ultimile decenii atributiile Camerei Lorzilor, rezulta un nivel de un ales la 97.000 de locuitori.

La referendumul validat din 26 noiembrie 2009, romanii au votat pentru trecerea la un parlament unicameral, compus din maximum 300 de membri.

Tarile mentionate, cu exceptia Marii Britanii, cea mai cunoscuta democratie parlamentara moderna, sunt state cu caracter national. In cazul statelor federale cum ar fi Germania sau Elvetia, formula de reprezentare este diferita.

De ce sunt mai multi parlamentari in Romania, in noua legislatura

 Alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 s-au desfasurat in 315 colegii uninominale pentru deputati si 137 de colegii pentru senatori. Procesul de alocare a mandatelor cuprinde doua etape de repartizare - pe circumscriptie si pe tara - si doua etape de atribuire efectiva a mandatelor.

Mandatele de deputat si de senator sunt atribuite de birourile electorale de circumscriptie, potrivit voturilor obtinute de candidati si tinandu-se cont, in unele cazuri, de rezultatele formatiunilor politice din care fac parte.

Pentru a castiga mandatul in prima etapa, un candidat trebuie sa obtina majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul in care a candidat (50 la suta plus 1). In aceasta etapa, mandatul este atribuit in sistem majoritar uninominal, adica vor primi mandate candidatii din colegiul uninominal care obtin majoritatea voturilor in acest colegiu.

Legea nu permite, insa, ca un candidat care a indeplinit aceasta conditie sa primeasca un mandat de deputat sau de senator daca partidul din care face parte nu a strans cel putin 5 la suta din voturile valabil exprimate la nivel national pentru toate partidele. Daca respectivul candidat a fost propus de o alianta, aceasta trebuie sa stranga 8 la suta din voturile valabil exprimate la nivel national.

Prevederile din legea electorala reglementeaza si "pragul alternativ", ce va permite unui partid care nu a obtinut 5 la suta sa fie totusi reprezentat in Parlament. Partidul va atinge pragul alternativ daca, in sase colegii de deputat si in trei colegii de senator, candidatii sai vor obtine cele mai multe voturi, fara sa existe cerinta ca acestia sa primeasca 50 la suta plus 1 din voturile valabil exprimate.

 Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, conditia obtinerii a sase colegii uninominale pentru Camera si trei pentru Senat se considera indeplinita indiferent daca s-a obtinut sau nu majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care candidatul s-a clasat pe primul loc.

Daca organizatiile apartinand minoritatilor nationale au propus un singur candidat la nivel national, iar acesta a adunat cel putin 10 la suta din coeficientul electoral la nivel national, mandatul de deputat se acorda in colegiul uninominal in care candidatul organizatiei respective a obtinut cel mai mare numar de voturi.

In acest caz, BEC a mai stabilit ca, in caz egalitate de voturi in cadrul unui colegiu uninominal, intre candidatii a doi sau mai multi competitori electorali, toti candidatii vor fi considerati a fi clasati pe prima pozitie.

O alta operatie electorala este aceea in care mandatele sunt repartizate proportional uninominal. Aceasta etapa se desfasoara la doua niveluri, in circumscriptie (judet, Municipiul Bucuresti si Circumscriptia pentru romanii din strainatate) si la nivel national. Astfel, la nivel de judet, biroul electoral de circumscriptie calculeaza, in functie de coeficientul electoral si de voturile primite de un partid in acea diviziune administrativ-teritoriala, separat, cate mandate de deputat si cate mandate de senator se cuvin respectivului partid.

Coeficientul electoral este specific fiecarei circumscriptii si se calculeaza raportand numarul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul si independentii care au castigat mandate la numarul de locuri in Parlament ce revin respectivului judet. Altfel spus, coeficientul electoral arata cate voturi trebuie sa castige un partid pentru un mandat in Legislativ.

 Totusi, la acest nivel, impartirile prevazute de lege nu vor putea da, intotdeauna, mandate intregi pentru partide, rezultand asa-numitele "resturi". Aceste resturi de voturi si de mandate, precum si voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral si pentru independentii care nu au obtinut majoritatea voturilor in colegiul unde au candidat vor fi folosite in a doua etapa de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.

Aici, resturile de voturi din toate circumscriptiile sunt insumate, o operatie similara fiind facuta si in cazul mandatelor. In acest moment intervine cea mai complexa procedura de repartizare a mandatelor, etapa care presupune calcule menite sa stabileasca matematic cate mandate revin fiecarui partid si in ce judete respectiva formatiune politica va beneficia de aceste mandate.

Astfel, adunand resturile de voturi si de mandate, BEC stabileste, potrivit sistemului proportional si folosind sistemul d'Hondt, cate mandate revin fiecarui partid la nivel national, prin redistribuire. in continuare, BEC trebuie sa stabileasca in ce colegii vor fi atribuite aceste mandate.

Se fac doua liste cu competitorii politici carora li se cuvin mandate - o lista la nivel de circumscriptie si una la nivel national, ambele in ordine descrescatoare, in functie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscriptiei, de "resturile" de la nivelul tarii si de numarul de mandate ce se cuvin acelei formatiuni politice.

 Daca primul pe lista ordonata pe tara este, de exemplu, partidul "X", potrivit voturilor din circumscriptia Alba, in functie de repartitorul acestei circumscriptii si de numarul de mandate care au ramas de repartizat in circumscriptia electorala respectiva, acest partid va primi mandate suplimentare in acest judet.

Legea prevede ca, in cazul in care aceste calcule matematice duc la situatii de balotaj, sa fie folosit ca element de departajare numarul de candidaturi propuse de partid in circumscriptia respectiva si, daca nici acest criteriu nu rezolva problema, repartizarea mandatului sa fie facuta dupa negocierea intre partide sau, in cele din urma, prin tragere la sorti facuta de BEC.

Aceste mandate repartizate de BEC vor fi cumulate la nivelul circumscriptiilor electorale cu mandatele repartizate deja partidului in prima etapa de repartizare a mandatelor. Din acest moment, va incepe a doua etapa de atribuire a mandatelor de senator si deputat.

In acesta etapa, biroul electoral de circumscriptie va alcatui o lista a candidatilor partidelor care au trecut pragul electoral dar care nu au obtinut majoritatea voturilor in colegiul lor si, deci, nu au primit mandat in prima etapa de atribuire a mandatelor. Din lista vor face parte si candidatii in ale caror colegii s-au atribuit deja mandate, acestia fiind "sariti", insa, in aceasta etapa de atribuire de mandate.

 Lista va fi alcatuita in ordinea descrescatoare in functie de numarul de voturi obtinut de candidat raportat la coeficientul electoral al circumscriptiei. Departajarea intre doi sau mai multi candidati care au obtinut rezultate identice in urma operatiunilor efectuate se face pe baza voturilor valabil exprimate sau, in caz de egalitate, in functie de pozitiile inregistrate la nivelul sectiilor de votare.

Daca, de exemplu, un partid va avea dreptul, potrivit calculelor facute in cele doua etape de repartizare a mandatelor, la cinci mandate in circumscriptia Alba, iar in acest judet doi candidati au obtinut in colegiile lor majoritatea voturilor exprimate si le-a fost atribuit mandat in prima etapa, partidul respectiv va mai avea de primit in acest judet doar trei mandate, care vor fi acordate candidatilor din lista mentionata anterior.

Mandatele vor fi atribuite, in ordine, candidatilor din lista, fiind "sariti" cei in al caror colegiu s-a acordat deja mandat si candidatii care apartin unor partide ale caror mandate din circumscriptie au fost deja epuizate. In acest sens, din lista ordonata vor primi mandate cei mai bine clasati in limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.

Astfel, s-ar putea ajunge la situatia ca un candidat care a obtinut cel mai bun scor din circumscriptie sa nu primeasca mandat deoarece a candidat ca independent si a obtinut 49 la suta din voturile exprimate in colegiu. La fel se va intampla si cu un candidat care ar castiga, cu 99 la suta din voturi, alegerile din colegiul sau daca partidul pe care il reprezinta nu va atinge pragul electoral la nivel national.

Intr-o situatie similara s-ar putea afla un candidat care a obtinut, de exemplu, 47 la suta din voturile exprimate in colegiu, dar a fost surclasat de doi colegi de-ai sai de partid, care au, fiecare, 48 la suta din voturi in colegiile in care au candidat si deci vor adjudeca inaintea sa cele doua mandate care revin in circumscriptie partidului din care fac parte.

De asemenea, un candidat care a primit 49 la suta din voturile alegatorilor intr-un colegiu dar a pierdut mandatul in favoarea unuia care a strans 51 la suta din voturi in acelasi colegiu va fi "sarit" la atribuirea de mandate in acesta etapa.

Pentru acesta ramane sansa ca, odata atribuite toate mandatele corespunzatoare circumscriptiei, partidul sa mai aiba dreptul, in urma redistribuirii, la mandate suplimentare. Astfel, numarul de mandate ce se cuvin circumscriptiei vor fi suplimentate, prin derogare de la prevederea ca in fiecare colegiu se atribuie un singur mandat

In acest fel, se poate ajunge la situatia ca numarul parlamentarilor care reprezinta un judet sa fie mai mare decat i se cuvenea tinand cont de norma de reprezentare, iar un colegiu sa fie reprezentat de doi parlamentari si nu doar de unul, asa cum prevede legea.

Legea stabileste ca alegatorii dintr-un colegiu vor fi reprezentati doar de un candidat din colegiul respectiv, indiferent daca acesta va fi ales in sistem majoritar sau proportional, respectiv daca va intruni majoritatea voturilor sau va primi mandat folosindu-se si de rezultatelor obtinute de partidul sau in circumscriptie.

O alta derogare de la lege se face si in cazul candidatilor organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale. Legea permite unui astfel de candidat sa nu candideze intr-un singur colegiu uninominal, ci in toate colegiile de deputat, putand astfel sa stranga voturi din toate circumscriptiile electorale. Acesti candidati privilegiati trebuie sa stranga doar 10 la suta din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat, ei nu vor reprezenta in Parlament un anume colegiu, iar mandatele acestora se adauga mandatelor calculate in functie de populatia fiecarui judet si a normei de reprezentare.