Înalta Curte de Justiție din La Rioja a decis că o concediere disciplinară a unei asistente medicale a fost nejustificată, obligând compania de asigurări medicale să o reintegreze sau să îi plătească despăgubiri în valoare de 62.598 de euro. Lipsa de la o ședință clinică și menționarea deficitului de personal într-un e-mail nu au fost considerate abateri suficient de grave pentru a justifica o astfel de concediere. În plus, instanța a arătat că femeia lucra pentru companie din 2007, de aproape 18 ani, și nu fusese sancționată, mustrată sau avertizată anterior, potrivit Noticias Trabajo.
Compania a inițiat o procedură disciplinară la 11 decembrie 2024, iar puțin peste o săptămână mai târziu a anunțat-o că este concediată disciplinar pentru abateri foarte grave, în temeiul articolului 70.3.m din Contractul Colectiv de Muncă. Compania a invocat lipsa disciplinei la locul de muncă și o atitudine conflictuală constantă față de superiori.
De ce au acuzat-o șefii
Ca exemplu, compania a indicat un conflict izbucnit la sfârșitul lunii octombrie, în timpul unei ședințe clinice. Asistenta nu a fost de acord cu coordonatorul medical în privința criteriilor care trebuiau aplicate în cazul unui pacient aflat în concediu medical care dorea să călătorească în străinătate. Discuția a degenerat, iar coordonatorul i-a cerut să părăsească videoconferința. Asistenta i-ar fi răspuns că, dacă pleacă, nu va mai participa la astfel de ședințe.
Două săptămâni mai târziu, ea nu a participat la următoarea ședință, deși era programată să fie prezentă.
În decizia de concediere au fost menționate și mai multe e-mailuri. Într-unul dintre acestea, asistenta s-a adresat managerilor regionali pentru a pune sub semnul întrebării modul în care medicul din centrul în care lucra își desfășura activitatea, fără o notificare prealabilă. Într-un alt e-mail, trimis unui angajat al FREMAP, ea a explicat că lipsa de personal îngreuna îndeplinirea anumitor sarcini și a adăugat comentarii precum: „Ei bine, îmi pare rău, dar sunt doar asistentă medicală”.
Cazul a ajuns în instanță
Prima instanță a considerat concedierea justificată, apreciind că absența angajatei de la ședința clinică și încălcarea codului de conduită al companiei constituiau abateri foarte grave și dovedite.
Angajata nu a fost de acord și a făcut apel la Înalta Curte de Justiție din La Rioja. În apel, ea a cerut modificarea faptelor reținute de instanță și a reclamat aplicarea necorespunzătoare a unor prevederi din Statutul lucrătorilor și a regimului disciplinar prevăzut de Contractul Colectiv de Muncă.
Înalta Curte declară concedierea nejustificată
Înalta Curte de Justiție a criticat prima instanță pentru că și-a întemeiat decizia pe fapte care nu erau menționate în notificarea de concediere. Din acest motiv, instanța superioară și-a limitat analiza la cele două acțiuni care puteau fi luate în considerare: absența de la ședința clinică din 14 noiembrie și e-mailul trimis către FREMAP pe 29 octombrie.
În ceea ce privește prima situație, instanța a constatat că, deși participarea la aceste ședințe era obligatorie, compania nu îi transmisese angajatei un ordin „specific, precis și clar” pe care aceasta să îl fi încălcat într-o măsură suficient de gravă pentru a constitui o abatere foarte gravă.
De asemenea, comportamentul ei nu a reprezentat o încălcare clară a disciplinei și nici nu a provocat un prejudiciu grav companiei de asigurări medicale.
În ceea ce privește e-mailul, instanța a constatat, de asemenea, că asistenta nu a refuzat să furnizeze documentele solicitate, ci doar a justificat întârzierile prin lipsa de personal și necesitatea de a acorda prioritate îngrijirii pacienților. Ea a făcut și câteva comentarii personale în cadrul explicației, însă instanța a considerat că acest răspuns, în sine, nu justifica concedierea.
Având în vedere toate aceste elemente, Înalta Curte de Justiție a concluzionat că cele două fapte puteau face obiectul unor sancțiuni disciplinare, dar nu erau suficient de grave pentru încetarea raportului de muncă. Cel mult, acestea puteau fi încadrate drept abateri minore sau grave, potrivit prevederilor Contractului Colectiv de Muncă.
Instanța a aplicat și principiul proporționalității, ținând cont de faptul că angajata lucra pentru companie de aproape 18 ani și nu avea antecedente disciplinare.
În consecință, Înalta Curte de Justiție a admis apelul și a declarat concedierea nejustificată.
