Într-un interviu pentru Știrile Pro TV, Ciucu a descris în detaliu dimensiunile crizei cu care se confruntă Primăria Municipiului București (PMB), cauzele structurale ale acesteia și soluțiile pe care le are în vedere: de la renegocierea formulei de finanțare cu Guvernul până la atragerea de împrumuturi pentru investiții.
Declarațiile sale vin în contextul dezbaterilor din jurul legii bugetului pe 2026 și al presiunilor din coaliția de guvernare de a reglementa, în sfârșit, distribuția banilor între PMB și primăriile de sector.
„Ne lipsesc 8 miliarde de lei". Cum a ajuns Capitala aici
Potrivit lui Ciucu, criza de finanțare a Bucureștiului a început în decembrie 2023, odată cu o ordonanță emisă de Guvernul Ciolacu. Efectele s-au acumulat în ultimii doi ani, rezultând într-un deficit total de proporții.
„Trebuie în primul rând să înțelegem că Primăria Municipiului București are un deficit de finanțare care a venit din 2023, decembrie, odată cu ordonanța dată către Guvernul Ciolacu. Deci, în acest moment, în ultimii 2 ani, PMB a primit cu 4 miliarde de lei mai puțin exact, sumele care ne lipsesc pentru ca Primăria să fie funcțională, adică să putem plăti inclusiv subvenția la STB și la Termoenergetică. Sectoarele au pierdut 4 miliarde, deci București în total, în ultimii 2 ani, atenție, a pierdut 8 miliarde de lei. Este o sumă fabuloasă", a declarat Ciprian Ciucu.
Primarul a explicat că la această situație au contribuit doi factori cumulați: ordonanța din 2023 și un fond de echilibrare introdus ulterior de ministrul de finanțe de la acea vreme, care redistribuia bani de la municipii către mediul rural. „Însumat, 14%. Din acest moment și din acest motiv ne lipsesc 8 miliarde de lei. Deci n-au mai venit acești bani în București, jumătate la Primăria Capitalei, grosso modo, și jumătate la sectoare."
Facturi neplătite de sute de milioane și riscul de incapacitate de plată
Ciucu a dezvăluit că, la preluarea mandatului, a găsit o situație alarmantă în instituțiile din subordinea PMB: arierate acumulate, facturi lăsate neplătite, care amenință acum stabilitatea financiară a întregului aparat administrativ al Capitalei.
„Am găsit foarte multe arierate, facturi de sute de milioane neplătite de către instituțiile din subordine ale Primăriei Municipiului București. Noi avem mai multe instituții, sunt câteva zeci de instituții, toate vin cu facturi care nu au fost plătite și vom ajunge în incapacitate de plată", a avertizat primarul general.
În acest context, el a subliniat că bugetul pe 2026 trebuie construit cu mai multă atenție față de nevoile reale ale orașului: „Este fundamental ca acest proiect al bugetului să fie bine gândit și să nu mai subfinanțeze acest oraș."
PMB a primit doar 36% din banii Capitalei, față de 70% în trecut
Un alt semnal de alarmă al primarului general vizează distribuția inechitabilă a banilor între PMB și primăriile de sector. Primarul a reamintit că, înainte de Guvernul Năstase, PMB primea 70% din sumele alocate Capitalei, sectoarele împărțind restul de 30%. În timp, însă, această distribuție s-a deteriorat semnificativ.
„De exemplu, Primăria Generală a primit undeva la 36% din acești bani. Sectoarele au primit undeva la 62, și un procent de 1,5 s-au dus și la Ilfov, ceea ce nu este normal", a spus Ciucu, adăugând că vorbește despre totalul cotelor din impozitul pe venit, TVA și taxe și impozite locale.
El a atribuit această situație unor decizii politice deliberate luate împotriva Capitalei, în perioada în care la PMB se afla un primar independent: „Nicușor Dan fiind politician independent. Guvernul și ceilalți de atunci din coaliție au tăiat acest buget în mod vădit al Primăriei Capitalei, ceea ce a dus la o subfinanțare cronică a serviciilor noastre publice."
Referendumul privind redistribuirea banilor și rolul președintelui Nicușor Dan
Ciucu a reiterat că susține referendumul inițiat de Nicușor Dan, cel prin care cetățenii s-au pronunțat în favoarea acordării unei cote mai mari din buget către PMB. Totuși, el a avertizat că redistribuirea internă a banilor nu rezolvă problema de fond, atâta vreme cât Capitala în ansamblu rămâne subfinanțată.
„Chiar dacă vorbim despre reglarea între sectoare și Primăria Capitalei, cine primește mai mulți bani, nu este suficient, pentru că întregul oraș are un mare, mare deficit de finanțare", a punctat primarul.
„Evident, eu susțin referendumul și l-am susținut și atunci când a fost în campanie, referendumul inițiat de către domnul președinte Nicușor Dan, și este normal ca PMB, ca principala instituție în acest oraș, să primească o cotă mai bună.", a mai spus el.
În același timp, Ciucu a condiționat eficiența oricărei redistribuiri interne de rezolvarea prealabilă a crizei structurale: „Odată ce am rezolvat această problemă putem discuta despre cum putem împărți banii în mod corect acolo unde ai competențe, unde ai responsabilități, unde ai servicii publice mari, cum este STB, transport public, cum este Termoenergetica, termoficare."
Soluții căutate: chirii majorate, împrumuturi și negocieri cu Ministerul Finanțelor
Pe termen scurt, primarul a anunțat că explorează mai multe surse de venituri suplimentare. Printre acestea se numără creșterea prețurilor la chiriile administrate de Administrația Fondului Imobiliar, care în prezent închiriază apartamente inclusiv în centrul orașului cu sume infime.
„Vom crește prețul la chirii... că nu au mai fost, au scăzut foarte mult, mă refer la Administrația Fondului Imobiliar, care are apartamente pe care le închiriază cu 100-150 lei chiar în centrul orașului. O să ne uităm și pe alte zone unde putem să aducem mai mulți bani la buget", a explicat Ciucu.
El a anunțat, de asemenea, că PMB analizează posibilitatea de a contracta împrumuturi, dar exclusiv pentru proiecte de investiții: „Ne uităm și pe piața financiară să vedem ce tipuri de împrumuturi pentru proiecte de investiții, nu pentru panseluțe și borduri, dar pentru proiecte serioase de investiții putem atrage."
Pe palierul negocierilor instituționale, primarul a confirmat că are discuții directe cu ministrul de Finanțe pentru a găsi o soluție la subfinanțarea structurală a Capitalei.
„Nu mai putem finanța București ca la bazar" – Ciucu amenință cu intervenția publică
Într-un mesaj clar adresat factorilor de decizie de la nivel central, Ciucu a cerut renunțarea la practica stabilirii de la an la an, prin negocieri politice, a cotelor de finanțare ale Capitalei, și adoptarea unei formule stabile și predictibile.
„Din punctul meu de vedere, nu mai putem să continuăm finanțarea Capitalei României ca la bazar, adică o coaliție de guvernare, oricare ar fi ea, să stabilească din pix și negocieri astfel de formule, ci trebuie să avem o singură formulă, predictibilă, de acum înainte, pentru ani de zile, pentru că este normal să existe predictibilitate și la nivel de sectoare, dar și la nivel de primăria municipiului București", a declarat Ciucu.
El a avertizat că, dacă Bucureștiul va fi din nou dezavantajat în procesul bugetar, va ieși mult mai activ în spațiul public: „Până acum nu am fost foarte vocal pe acest subiect, pentru că am preferat să aduc discuțiile într-un cadru instituțional, dar dacă Bucureștiul va fi și de data aceasta șuntat, fentat, cu siguranță voi fi mult mai prezent în această dezbatere publică."
Tensiuni cu Ilfovul, dar fără declarații de război
Întrebat despre solicitarea președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, coleg de partid cu Ciucu, de a crește cota județului din impozitul pe venit de la 1,5% la 5%, primarul general a evitat un răspuns direct și a refuzat să comenteze public amenințările cu blocarea autorizațiilor de construire.
„Eu cred că aceste discuții nu trebuie să fie purtate prin intermediul mass-media, ca președinte al Consiliului Județean și ca primar general trebuie să avem aceste discuții față în față. Deci n-o să-i dau un răspuns în acest moment și nu cred că este loc de amenințări. Este pur și simplu vorba despre administrație, despre discuții, despre argumente și nu despre amenințări", a spus Ciucu.
