Bolojan apără procentul de 40% tăiere din numărul maxim de locuri în administrația publică: 25% ar fi fost fake
10% din posturile din administrația locală ar trebui tăiate, a anunțat premierul Ilie Bolojan. Asta înseamnă 13.000 de angajați concediați din primării și consilii județene.
Cu tot cu posturile vacante, reducerea ajunge la 40%, iar jumătate dintre primării vor fi obligate să facă restructurări.
O reducere cu 25%, așa cum s-a propus inițial, ar fi fost falsă, a mai spus premierul. Bolojan a confirmat că în discuțiile din coaliție a pus problema demisiei dacă nu se face reforma administrației.
O reducere cu un sfert a personalul din administrația publică locală n-ar fi avut efect, așa cum a fost propusă inițial, pentru că s-ar fi aplicat posturilor permise de lege, nu celor ocupate în mod real, a spus premierul Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan: „Am constatat că această propunere a Ministerului Dezvoltării de a reduce cu 25%... Cum să o numesc? Era un fake în realitate, adică efectele de reducere erau aproape nule.”
Ilie Bolojan a prezentat și o analiză, cu simulări de reduceri de personal, care a fost publicată pe site-ul Guvernului.
Potrivit acestei analize, în administrația locală sunt 190.000 de posturi - număr maxim permis. Din ele, 164.000 sunt aprobate în organigramă, dar ocupate efectiv sunt aproape 130.000. Diferența înseamnă posturi neînființate și vacante.
Dacă adăugăm o reducere a posturilor efectiv ocupate de 10%, așa cum propune premierul, ar rezulta că 40% din posturi, ca număr maxim, ar dispărea.
Ce județe ar avea de tăiat cel mai mult? La Galați, 17% sau 500 de posturi ar trebui să dispară. În Argeș, 16% sau 649 de posturi. Iar la Sălaj, 260 de joburi.
În alte județe, reducerile ar fi minore, iar in unele primarii deloc. De exemplu, în Bihor, reducerea ar fi de 2%, vreo 50 de posturi, cea mai mică din țară. La Tulcea, 4%, iar la Arad, 5%.
În acest scenariu, 50% dintre unitățile administrative din România ar trebui concedieze dintre angajați. Iar dacă numărul maxim s-ar reduce cu 45%, în 60% dintre localități ar fi tăieri de posturi.
Procentele de reducere au fost motiv de dispută în coaliție, iar șeful guvernului a confirmat că a pus problema demisiei.
Ilie Bolojan: "Le-am transmis că am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcția de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poți să exerciți componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administrație și solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, înseamnă că e greu să îți exerciți această poziție."
Analiza mai arată că, în loc să fie reduse cu 5%, cheltuielile de personal din administrație au crescut în prima jumătate de an cu 10% față de aceeași perioadă din 2024.
La sfârșitul acestui an, deficitul ar urma să fie mai mare de 8% din PIB, a mai spus premierul, ținta asumată inițial, la preluarea mandatului și după negocierile cu UE fiind de 7% din PIB.
