„Cernobîlul Australiei”, orașul care a fost șters de pe hartă. Aerul a rămas toxic până în ziua de azi | GALERIE FOTO
Un oraș minier cunoscut și ca „Cernobîlul Australiei”, unde respiratul aerului te poate omorî, a fost șters de pe hartă.
Locuitorilor din Witternoom, Pilbara, li s-a spus să plece până pe 31 august sau vor fi forțați să elibereze localitatea în temeiul Legii de închidere a orașului.
Mii de familii s-au adunat în zonă începând cu 1943, când a început pentru prima dată exploatarea azbestului albastru și înainte ca cineva să-și poată da seama că substanța toxică ucide încet oameni.
Alegeri 2024
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
Mina Witternoom a fost închisă în 1966 din cauza nerentabilității sale și din cauza preocupărilor legate de sănătate. Exploatarea azbestului a fost interzisă în următorul an.
Peste 2.000 de muncitori și locuitori au murit înainte din cauza inhalării fibrelor, adică aproape 1 din 10 oameni care populau orașul, conform dailystar.co.uk.
Studiile arată că cel puțin un sfert din muncitorii care au lucrat în mină vor muri eventual din această cauză.
Guvernul din Australia de Vest a anunțat în 2006 că statutul oficial de oraș al Wittenoom-ului va fi revocat, fapt confirmat în iunie 2007.
Dat fiind faptul că aerul a rămas toxic și până astăzi, orașul a fost scos de pe hartă, nu mai există indicatoare rutiere, iar clădirile au fost demolate, iar zona a fost deconectată de la rețeaua națională.
În ciuda eforturilor oficialilor, trei milioane de tone de azbest au fost lăsate în zona unde mai locuiau încă oameni, chiar și după ce s-a considerat că orașul nu mai este sigur pentru locuire.
Închiderea completă a zonei a fost blocată de protestele locuitorilor rămași, doar patru în 2017, trei în 2018 și doi în 2020. O locuitoare, Lorainne Thomas, a rămas și astăzi.
Fiica femeii, Aileen Thomas, a explicat că mama ei era îngrijorată că autoritățile ar putea să o forțeze să plece înainte să-și poată pregăti lucrurile.
„A fost casa ei. Este locul în care soțul ei este îngropat în cimitir. Acceptă plecarea, doar ne-ar plăcea să mai avem la dispoziție câteva săptămâni pentru a-și termina treaba și nu văd o problemă în asta pentru că locuința va fi abandonată oricum”, a spus fiica ei.
Notă: Fotografiile din galerie nu sunt din prezent, ele datând din 2007 când orașul încă mai era locuit.