„Ca la Lego”. Cel mai lung tunel scufundat din lume prinde contur. Țările pe care le va lega
Un tunel construit cu ajutorul ingineriei inovatoare - care va fi cel mai lung tunel scufundat din lume - intră în etapa finală a proiectului ce urmăreşte conectarea Danemarcei - şi a ţărilor nordice în ansamblu - de restul Europei, relatează The Guardian.
De pe cheiul oraşului danez Rødbyhavn, cu Marea Baltică strălucind în razele soarelui, Germania este atât de aproape. încât o poţi vedea - un grup de turbine eoliene se zăreşte la orizont. Oraşul german Puttgarden se află la doar 11 mile distanţă, dar pentru a ajunge acolo este nevoie fie de o călătorie de 45 de minute cu feribotul - plus timp pentru îmbarcare şi debarcare -, fie de un drum de şase ore cu maşina care traversează o mare parte din Danemarca.
Însă sub apă, construcţia unui viitor alternativ este în plină desfăşurare, sub forma celui mai lung tunel scufundat din lume - termen care desemnează un tunel construit în altă parte şi apoi scufundat în locul destinat.
Când tunelul Fehmarnbelt se va deschide în 2029, oamenii vor putea traversa această întindere de apă în doar 7 minute cu trenul şi 10 minute cu maşina.
Tunelul va eclipsa cu mult actualul deţinător al recordului pentru drumuri şi căi ferate, tunelul Drogden, de 3,5 km, care, împreună cu podul Øresund, leagă Danemarca de Suedia.
Noul tunel este considerat etapa finală a unui proiect de infrastructură în trei părţi - alături de podul Øresund şi de podul Marea Centură care traversează insulele daneze Zealand şi Funen - care leagă Danemarca şi ţările nordice în ansamblu de restul Europei.
Odată ce tunelul va fi finalizat, va fi posibil să se transporte pe calea ferată mărfuri, inclusiv oţel, din nordul Norvegiei până în centrul şi sudul Europei. Acesta va reduce considerabil durata călătoriei cu trenul între Copenhaga şi Hamburg, de la 4 ore şi jumătate la 2 ore şi jumătate.
La nivel naţional, este punctul culminant al unei transformări a psihologiei daneze din ultimul sfert de secol, de la o peninsulă relativ izolată şi o colecţie de insule, la un centru internaţional.
O altfel de tehnologie
„Face parte din această legătură pe care Europa încearcă să o realizeze între nordul Norvegiei şi sudul Europei, care a început atunci când am construit podul Øresund între Copenhaga şi Malmö”, a declarat Mikkel Hemmingsen, CEO al companiei de stat Sund & Bælt. „Pentru a finaliza legătura, trebuie să construim această conexiune”, arată el.
Spre deosebire de o mulţime de tuneluri care trec pe sub apă - inclusiv tunelul Canalului Mânecii - care au fost construite cu ajutorul unor maşini de forat ce sapă prin pământ, secţiunile tunelului Fehmarnbelt sunt construite la suprafaţă şi apoi scufundate pe fundul mării. Hemmingsen a declarat că această abordare este mai eficientă şi mai bună pentru mediu.
The Guardian a avut acces exclusiv la primii 120 de metri ai tunelului săptămâna trecută.
Tunelul, care va cuprinde 90 de componente lungi de 217 metri, cântărind 73.500 de tone fiecare, este construit într-o fabrică înfiinţată special pentru acest proiect.
Secţiunile finalizate vor fi aduse pe apă şi scufundate înainte de a fi conectate împreună pe fundul mării, la o adâncime de aproximativ 30 de metri.
Precum un Lego
Există şase linii de producţie - concepute pentru a fi „optimizate şi reduse” - fiecare producând un element diferit al tunelului.
Hemmingsen spune că realizarea tunelului seamănă mai mult cu construirea de componente electronice decât cu lucrările de construcţie tradiţionale. „Ceea ce facem acum nu este atât de mult un proiect de construcţie normal, în care ai o mulţime de oameni care aleargă ca nişte furnici într-un spaţiu limitat. De fapt, seamănă mai mult cu construcţia de iPhone-uri”, a exemplificat el.
Hemmingsen a comparat asamblarea celor 900 de componente mai mici pentru a forma cele 90 de elemente mai mari ale tunelului cu „asamblarea blocurilor Lego”.
„Dacă eşuaţi la un element, îl puteţi înlocui”, a spus el. „După ce este gata, pare foarte simplu, dar din punct de vedere ingineresc există o mulţime de detalii care trebuie puse la punct înainte de a putea începe”, mărturiseşte directorul.
Proiect în valoare de 7 miliarde de euro
Deşi durata de construcţie a proiectului de 7 miliarde de euro este relativ scurtă - lucrările au început în 2021 - a fost necesară o perioadă lungă de timp pentru pregătire. În ultimii 15 ani, inginerii au pus mostre de beton în apa din zonă pentru a vedea cum reacţionează diferite amestecuri la nivelurile de sare.
Proiectul este finanţat printr-un împrumut garantat de stat, care va fi rambursat prin taxe de trecere, şi a primit peste 1 miliard de euro de la Comisia Europeană.
Anders Wede, managerul zonei de construcţie, a crescut în apropiere înainte de a pleca şi de a se întoarce pentru a lucra la tunel. El speră că fabrica - care va fi utilizată pentru diferite proiecte odată ce tunelul va fi finalizat - ar putea contribui la scăderea ratei relativ ridicate a şomajului din regiune. „Regiunea de aici a suferit foarte mult în ultimii 20-30 de ani”, a declarat Wede. „Ei (autorităţile locale) văd într-adevăr acest lucru ca pe o oportunitate de aur de a avea o nouă şansă şi poate că unele companii văd potenţial în zonă”, a spus el.
