"Vive la France!". Sarbatoare cu parade militare si festivitati, de Ziua Nationala a Frantei
Pe jos, calare, sau la bordul blindatelor si avioanelor de lupta, armata franceza a defilat pe Champs Elysee, la parada consacrata Zilei Nationale.
Ministrul Apararii, Mircea Dusa, a aprobat participarea unui detasament de militari romani la parada traditionala organizata cu ocazia Zilei Nationale a Republicii Franceze din 14 iulie, pe bulevardul Champs-Elysées din Paris. Detasamentul Armatei Romaniei a fost format din militari ai Regimentului 30 Garda "Mihai Viteazul" si din studenti de la Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu", Academia Fortelor Aeriene "Henri Coanda" si Academia Navala "Mircea cel Batran". Militarii, condusi de maiorul Marius Dinita, au facut deja doua antrenamente la Paris, alaturi de ceilalti participanti la parada.
In anul 2007, a fost pentru prima data cand Romania a participat cu trupe in cadrul paradei traditionale, organizata cu ocazia Zilei Nationale a Republicii Franceze. Un detasament de militari francezi a participat, pe 1 decembrie 2013, la Bucuresti, la defilarea organizata cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei.
Ziua Frantei, sarbatorita in Romania
Ambasadorul francez, premierul roman alaturi de ceilalti invitati au ascultat imnurile celor doua tari. Relaxat, diplomatul strain a amintit de legatura, mereu reinventata, dintre Romania si Franta. A vorbit romaneste, desi invata limba noastra doar de 6 luni.
Francois Saint Paul: "Militarii romani au participat deja la defilarea traditionala de pe Champs Elysees, la Paris. Iata un nou simbol al prieteniei noastre."
Si intr-adevar, in vestimentatia si atitudinea celor prezenti s-a putut intui traditia micului Paris.
Spiritul Frantei s-a simtit si pe Aeroportul Henri Coanda. Sute de pasageri s-au lasat sedusi de zambetul larg al dansatoarelor de can-can, mai ales cei care au luat din zbor si un pahar de sampanie.
Calatorii au studiat si ei, pe repede-nainte, moda si gastronomia pariziana iar sarbatoritii le-au facut cinste.
In microsistemul francez din aeroport, pasagerii s-au lasat pozati cu tricolorul si au pozat ei insisi pentru caricaturi. Un maraton de cateva ore, stins cu o bautura ca in Provence.
Revolutia franceza, caderea Bastiliei
Ziua nationala a Frantei de pe 14 iulie aniverseaza caderea, in 1789, a inchisorii Bastilia, care devenise un simbol a tot ceea ce fusese detestabil in vechiul regim. In dimineata de 15 iulie, regele a realizat infrangerea in fata insurectiei cetatenilor parizieni si a dat ordin de retragere a trupelor fidele lui si a revenit asupra schimbarilor guvernamentale facute in urma cu cateva zile. In Paris, a fost stabilit un nou primar, intr-o noua structura, numita "comuna" si s-a infiintat o armata populara, "Garda Nationala". Revolutia s-a raspandit in tara dupa modelul parizian, iar populatia a organizat municipalitati cu scop de autoguvernare si a infiintat corpuri ale Garzii Nationale, ignorand autoritatea regala. La 27 iulie, intr-un gest de aparenta reconciliere, regele a acceptat o cocarda tricolora, intrand in Primaria Parisului.
Revolutia franceza (1789-1799) a fost un eveniment major al epocii moderne, care a dus la rasturnarea vechiului regim si la instaurarea unei noi ordini politice si sociale in Franta.
Revolutia franceza este evenimentul care a marcat totodata (in istoria Frantei) trecerea la epoca moderna. Perioada revolutionara incepe in 1789, cu reunirea Adunarii Starilor Generale si caderea Bastiliei, si se termina in 1799, cu lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte. Ideile liberale si nationale promovate de Revolutia franceza s-au raspandit in toata Europa, avand ca efect intensificarea luptei natiunilor asuprite impotriva dominatiei straine. Revolutia franceza completeaza sirul marilor revolutii ale epocii moderne, fiind precedata de Revolutia engleza si Revolutia americana. Totodata, ea a ramas cel mai popular model de insurectie pana la Revolutia Rusa din 1917.
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: Franta, parada, paris, ziua frantei,
Dată publicare:
