Media de stat chineze au raportat 16 decese şi 546 de persoane dispărute pe teritoriul Chinei, bilanţul provizoriu al victimelor dezastrului crescând astfel la 919 morţi şi 4.793 de dispăruţi, scrie Agerpres.

Dintre persoanele date dispărute în Nepal, numărul locuitorilor din zonele afectate miercurea trecută a înregistrat o nouă creştere. Acesta se ridică acum la peste 2.000 de dispăruţi în cele trei districte, Nuwakot, Rasuwa şi Makwanpur.Autorităţile nepaleze nu aveau încă veşti despre 592 de cetăţeni străini şi 933 de angajaţi ai centralelor hidroelectrice sau muncitori care lucrau pe şantierele din regiune.

În afară de Nepal, țările care au pierdut cei mai mulți cetățeni sunt India - cu aprope 400 de morți și dispăruți, Statele Unite cu 110, Ucraina cu 65, Marea Britanie și Australia - cu câte 50, și Letonia cu 35.

Autoritățile nepaleze au publicat imagini dramatice cu salvarea unei fetițe de sub ruinele unei clădiri prăbușite. Copila a rezistat mai bine de 2 zile strivită de zidăria surpată.

Cum salvatorii nu aveau la dispozitie utilaje pentru a îndepărta resturile, operațiunea a fost una riscantă, iar fetița a fost trasă afară după mai multe tentative eșuate. Acum e în grija medicilor, dar nu se știe nimic de soarta părinților ei.

Între timp, echipele de salvare fac eforturi disperate să ajungă la cei peste 830 de angajați ai unei hidrocentrale, despre care se crede că ar fi rămas blocați în tuneluri după viitura înfricoșătoare de miercurea trecută. Cu ajutorul unor echipamente de foraj s-au facut două găuri în pereții tunelurilor, pe unde se pompează aer și se aruncă alimente.

De la o altă hidrocentrală măturată de șuvoaie au fost salvați sâmbătă în jur de 100 de muncitori.

”Parcă am pătruns într-o altă realitate”

Ram Chandra, salvat din tunel: ”Am stat atârnat de un inel de pe tavan, în timp ce apa creștea sub mine”.

Amar Bista, salvator: ”N-am cuvinte să descriu ce am găsit acolo, zeci, sute de oameni fără pic de mâncare de atâtea zile. Parcă am pătruns într-o altă realitate”.

Cu drumurile și podurile măturate de torenți, accesul în zonele izolate se poate face doar pe calea aerului, cu elicoptere. Aparatele aduc încontinuu supraviețuitori din zonele cel mai afectate. Sunt epuizați, unii grav răniți, dar se simt norocoși că au scăpat cu viață.

În Devighat, distrugerile sunt incomensurabile, cât vezi cu ochii doar ruine și nămol. Viața parcă a stat în loc. Sunt în mișcare doar polițiști însoțiți de câini care caută cadavre.

Mii de localnici și-au pierdut casele și micile afaceri. Sadip a scăpat doar în tricou și sandale fugind pe munte când a zărit valul imens de apă și noroi apropiindu-se. Casa lui este acum plină de crengi, nămol și cadavre de animale înecate. Toate bunurile sunt distruse.

Reporter: Cât credeți că va dura să refaceți totul?

Hanako Montgomery: Nu cred că mai putem rămâne aici, cred că trebuie să plecăm”.

Există amenințarea unor noi revărsări devastatoare

În acest timp, la morga și la spitalul universitar din Kathmandu, zidurile s-au umplut de mesaje lăsate de rudele îndurerate ale celor dispăruți. Oamenii lipesc fotografii, scriu mesaje și își lasă numerele de telefon, în speranța că se va găsi cineva care să le dea vești despre cei dragi.

Neeraj Kalwani, cumnatul unei persoane dispărute: ”Nu știm ce să facem. Am contactat Ambasada Chinei și pe a Australiei. Căutăm prin spitale, am vorbit și cu tur-operatorul care a organizat excursia, dar nu am aflat nimic. Îl vrem înapoi în orice condiții”.

Printre victimele casatrofei se numără și o fetiță de 5 ani, care se îndrepta spre școală cu autobuzul când a năvălit viitura.

Rajkumar, tatăl fetiței: ”Visul meu era ca fetița mea să facă școală, astfel încât educația să-i asigure o viață mai bună. Pentru asta munceam din greu, dar acum s-a ales praful de tot”.

În timp ce căutările continuă sub amenințarea unor noi revărsări devastatoare, autoritățile au început săparea unor gropi comune pentru numeroasele victime.