O masă uriașă de gheață și rocă s-a desprins de pe munte și a declanșat o viitură ireală. Cu ajutorul unei reconstituiri generate cu inteligența artificială putem vedea cum s-a produs acest fenomen înfricoșător.
Ca să înțelegem cum s-a format această viitură uriașă, trebuie să urcăm până în Himalaya. În apropierea vârfului Langtang Lirung, înalt de 7.227 de metri, începe lanțul de fenomene care avea să producă dezastrul.
O porțiune uriașă de gheață și rocă se desprinde dintr-o zonă glaciară și se prăbușește violent spre fundul văii. În cădere, masa se fragmentează și se transformă într-o avalanșă de gheață, stâncă și sedimente.
Forța prăbușirii este atât de mare, încât generează un semnal seismic. Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite îl interpretează drept un cutremur cu magnitudinea 5,2.
Avalanșa de gheață și rocă ajunge în valea râului Lhende Khola. Potrivit ipotezei principale analizate de specialiști, materialul prăbușit ar fi blocat temporar cursul apei.
De aici începe efectul de domino. În aval nu mai curge doar apă. Viitura antrenează noroi, gheață, bolovani și resturi, transformându-se într-un torent extrem de dens și de distructiv.
Valul ajunge în zona punctului de frontieră, dintre Tibet și Nepal.
Viitura intră apoi în râul Bhote Koshi și, mai departe, în Trishuli. La stația hidrologică Galchhi, nivelul râului crește cu până la nouă metri în numai 30 de minute.
Torentul continuă în aval cel puțin 70 de kilometri, de-a lungul râului Trishuli. Distruge drumuri, rupe poduri, dărâmă clădiri și întrerupe comunicațiile. Imaginile din satelit confirmă urmele inundației la aproximativ 40 de kilometri sud-vest de punctul de frontieră.
Practic, o prăbușire produsă sus, în zona glaciară a Hymalaiei, declanșează un lanț de fenomene care transformă râurile din aval într-un culoar de distrugere întins pe zeci de kilometri.
