Iar puii lor vor trăi tot lângă om, așa că în unele comunități din România, localnicii s-au obișnuit să trăiască în apropierea ursului, cel mai mare animal prădător din Europa.
„Țara dintre oameni și urși” este o nouă campanie Știrile PRO TV, în care vă arătăm cum este gestionată populația de urs de la noi. Autoritățile intervin puțin sau deloc, iar sălbăticiunile s-au obișnuit să ceară de mâncare la marginea drumului.
Ora zece și jumătate seara. În satele, comunele și orașele din România, ziua s-a terminat demult. Suntem în zone submontane, cu dealuri și costișe, la zeci de kilometric de munte.
Oamenii și-au închis porțile. Copiii dorm. Ultimele lumini se sting încet. Dar, pentru alte vietăți, activitatea abia începe.
În fiecare noapte, sute, poate chiar mii de urși ies din pădure. Caută hrană. Își patrulează teritoriul. Trec pe la râu, să bea apă apoi încep un traseu despre care oamenii locului, de la localnici până la edili și paznici ai fondurilor de vânătoare spun că este previzibil.
Ursoaicele își însoțesc puii în primele lor lecții de supraviețuire. Unele dintre ele își găsesc adăpostul chiar lângă casele oamenilor. Se simt în siguranță aici, nici câinii din gospodării nu le mai latră și parcurg distanțe mici, până la livezile cu prune și corcodușe, ogoarele cu ovăz și porumb în lapte sau cotețele cu păsări.
La Chiojdu, în județul Buzău, la limita cu Prahova, localnicii se adună seara ca la spectacol, să vadă cum o ursoaică tânără, cu doi pui, se plimbă din bătătură în bătătură.
Iar urșii crescuți lângă localități vor trăi tot acolo.
Edilii încearcă, de multe ori fără succes, să îi captureze, pentru a-i reloca. Pe acest deal, la Odorheiul Secuiesc, autoritățile locale au instalat de două luni o capcană. E un cartier nou de vile, și capcana e în curtea unei vile nefinalizate.
Pe strada de lângă proprietate e deja întuneric dar oamenii vorbesc, o femeie trece cu bicicleta. E fix ora la care își fac apariția o ursoaică și puiul ei. Mănâncă fructele din zonă dar nu e deloc interesată de momeala cu pește, din cușcă.
Leonard Mărmureanu, paznic de vânătoare: „Femela ce a venit aici a făcut mare prăpăd, a intrat în case a distrus stupi… S-a obișnuit cu vocile oamenilor, s-au habituat, gata”.
Ursoaicele cu pui au devenit factorul principal de risc, în multe comunități.
Cuvântul care apare cel mai des în toate comunitățile prin care am trecut este - aproape. Aproape de case. Aproape de parcare, de școală, de spital, de oameni. Aproape de copii.
Gheorghe Neamțu, primar Chiojdu: „Zilnic avem prezenta aici e o zonă cu copii minori, cu bătrâni fără sprijin”.
Silviu Chiriac, cercetător Ag pentru Protecția Mediului Vrancea: „E normal, e animal sălbatic... Ce am eu de făcut e să scot din populație…”.
