România a intrat „în linie dreaptă” pentru aderarea completă la Schengen. Cele trei scenarii luate în calcul

Negrescu a prezentat trei scenarii de lucru legat de aderarea României în spațoil Schengen: o decizie rapidă, în acest an; varianta moderată, cu o decizie a noii Comisii Europene şi scenariul pe termen lung, cu o amânare din cauza situaţiei politice din Bulgaria.

„Am intrat în linie dreaptă în privinţa aderării complete a României la spaţiul Schengen. Am discutat despre acest proces cu Comisarul European desemnat pentru afaceri interne, austriacul Magnus Brunner”, scrie europarlamentarul PSD pe Facebook.

Cele trei scenarii luate în calcul

Victor Negrescu arată că în prezent există trei scenarii de lucru:
1. Decizia rapidă. Până la finalul mandatului actualei Comisii Europene, mai exact 1 decembrie, se adoptă la nivel tehnic o decizie privind intrarea completă a României în zona de liberă circulaţie. 

2. Varianta moderată. Se aşteaptă noua Comisie Europeană şi se aprobă în marja Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, sau poate chiar în cadrul reuniunii ministeriale, o decizie în această privinţă. 

Citește și

Ce spun ungurii despre aderarea României la Schengen. Budapesta este în dialog permanent cu Austria

Cine sunt rebelii care l-au înlăturat pe Assad din Siria și care e scopul lor. Factori care au dus la succesul ofensivei fulgerătoare

3. Scenariul pe termen lung. Decizia este amânată din cauza situaţiei politice din Bulgaria, a presiunii partidelor populiste din anumite state membre sau invocându-se apariţia unor evenimente de securitate neprevăzute.

„Mă bucur că am continuat să punem presiune pentru atingerea acestui obiectiv, chiar şi atunci când am fost criticaţi pentru că am menţinut acest subiect sus pe agenda europeană. Jocurile nu sunt închise. La fel ca premierul Marcel Ciolacu, sunt încrezător însă că România va deveni membră a spaţiului Schengen pe cale terestră”, subliniază Negrescu.

Articol recomandat de sport.ro

„Eu niciodată n-am făcut asta” Simona Halep s-a destăinuit în premieră despre chestiunea momentului