Ungaria eurosceptică preia preşedinţia UE. Promisiunea Budapestei pe fondul temerilor apărute în mai multe state membre
După Belgia, vine imprevizibila Ungaria: ţara lui Viktor Orban preia luni conducerea Consiliului Uniunii Europene pentru şase luni, promiţând să acţioneze "imparţial" pentru a calma temerile Bruxelles-ului, informează AFP.
Excese antidemocratice şi legături cu Kremlinul, în ciuda ofensivei Rusiei în Ucraina: preşedinţia ungară provoacă nelinişte în Parlamentul European şi în mai multe state membre, într-un moment în care Franţa este, de asemenea, îngrijorată, extrema dreaptă ajungând în frunte în primul tur al alegerilor legislative de duminică.
La Budapesta, guvernul vrea să liniştească, spunând că este gata să-şi asume "obligaţiile şi responsabilităţile" misiunii sale, care durează până în decembrie. "Vom acţiona ca un mediator imparţial, CU deplină loialitate faţă de toate statele membre", a declarat ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka, când a dezvăluit programul la mijlocul lunii iunie.
"În acelaşi timp", a adăugat el, Ungaria va folosi lumina reflectoarelor pentru a-şi evidenţia "viziunea asupra Europei".
În ceea ce priveşte statul de drept, imigraţia şi conflictul din Ucraina, Ungaria intenţionează să îşi facă auzită vocea discordantă, o voce care a dus la conflicte repetate cu partenerii săi şi la îngheţarea a miliarde de euro din fonduri europene.
După ultima preşedinţie maghiară a UE, în 2011, Viktor Orban se lăuda că le-a dat "palme prieteneşti" "călăilor agitaţi" din Parlamentul European, pe care îl considera un bârlog al "liberalilor şi stângii".
De data aceasta, politicianul în vârstă de 61 de ani pare şi mai combativ, între denigrarea "elitei tehnocrate" de la Bruxelles şi o serie de veto-uri în ultimele luni pentru a bloca ajutorul militar acordat Kievului.
El a promis să "ocupe Bruxelles-ul" după alegerile europene, pe care le-a calificat drept "istorice", dar, deşi extrema dreaptă a crescut în sondaje la 9 iunie, valul nu s-a materializat.
Viktor Orban nu a reuşit să influenţeze posturile-cheie ale UE: în ciuda opoziţiei sale, liderii au convenit să o numească din nou pe Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei. Ca o coincidenţă, liderul german a amânat pe termen nedefinit o vizită la Budapesta programată iniţial pentru această săptămână pentru a da startul preşedinţiei.
În ceea ce priveşte Parlamentul European, premierul ungar este departe de a-l fi cucerit: a pierdut deputaţi, iar partidul său Fidesz se numără în continuare printre neafiliaţi. Cu toate acestea, negocierile sunt în curs cu celelalte partide din Europa Centrală.
Orban şi-a anunţat duminică, de la Viena, intenţia de a forma un grup "Patrioţi pentru Europa", alături de liderul partidului naţionalist austriac FPÖ, Herbert Kickl, şi de fostul prim-ministru ceh eurosceptic Andrej Babis, fondator al mişcării centriste ANO.
Acesta mai trebuie să obţină sprijin în alte patru ţări înainte de a putea forma o fracţiune cu drepturi depline.
"Marjă de manevră limitată"
Printre acestea se numără consolidarea "competitivităţii economice" a blocului, o mai bună combatere a "imigraţiei ilegale" şi apropierea ţărilor din Balcanii de Vest de aderarea la UE.
Deşi Budapesta anunţă "o preşedinţie activă", experţii nu se aşteaptă la un program foarte încărcat într-un moment în care noua Comisie trebuie să se orienteze.
Viktor Orban va încerca fără îndoială să obstrucţioneze anumite dosare şi să relaxeze restricţiile privind statul de drept pentru a recupera fondurile europene, dar "marja sa de manevră este limitată", potrivit lui Daniel Hegedus, cercetător la think-tank-ul German Marshall Fund.
Preşedinţia rotativă permite ţării care o deţine să controleze agenda reuniunilor celor 27, o putere semnificativă, dar nu absolută, potrivit mai multor diplomaţi europeni. Mai ales că Belgia şi instituţiile europene au lucrat din greu pentru a finaliza deciziile importante şi "a limita astfel instabilitatea", a declarat analistul pentru AFP.
Un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei a fost aprobat, iar negocierile de aderare calificate drept "istorice" au fost deschise oficial cu Ucraina - două decizii dezaprobate de Viktor Orban.
În ciuda puterii sale limitate de a provoca probleme, Ungaria nu va ezita să se lase pradă unei "comunicări provocatoare", potrivit d+lui Hegedus.
Sloganul preşedinţiei a provocat deja agitaţie: "Make Europe Great Again" (Fă ca Europa să fie din nou măreaţă), preluând motto-ul fostului preşedinte american Donald Trump, pe care premierul ungar speră să îl vadă reales în noiembrie.
Etichete: budapesta, Ungaria, uniunea europeana, Viktor Orban,
Dată publicare:
