Ungaria a deranjat, din nou, politicile Uniunii Europene și s-a opus prin veto unei declarații UE de protest la adresa Rusiei
Ungaria și-a exercitat încă o dată dreptul de veto, pentru a deranja politica externă a Uniunii Europene.
Astfel, Ungaria a blocat, miercuri, aprobarea unei declarații comune care denunța recenta decizie a Kremlinului de a interzice 81 de instituții media europene în Rusia - printre care se află și ȘtirileProTv.ro.
Printre instituțiile vizate de Moscova se numără nume cunoscute în Europa, precum ORF din Austria, Der Spiegel din Germania, RTE din Irlanda, El País și El Mundo din Spania, RAI din Italia, Público din Portugalia, Le Monde și AFP din Franța și YLE din Finlanda.
Potrivit Euronews, lista include și un site maghiar, portalul de știri 444, care este independent.
Tuturor acestora li s-a interzis accesul la radiodifuziune și la spațiile online din Rusia.
Moscova afirmă că restricțiile vor fi ridicate dacă blocul comunitar anulează sancțiunile impuse luna trecută RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta, care sunt considerate a fi instrumente de propagandă pro-război. Sancțiunile au afectat, de asemenea, Voice of Europe, site-ul cu sediul în Olanda care a fost implicat în așa-numitul Russiagate.
Bruxelles-ul a vrut să reacționeze la atacurile Rusiei cu o declarație critică susținută de toate cele 27 de state membre, deoarece unanimitatea este necesară în politica externă. Dar Ungaria a încercat să blocheze această reacție colectivă, forțându-l pe Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, să publice o declarație pe cont propriu.
Borrell a declarat că interdicția "total nefondată" "restrânge și mai mult accesul la informații libere și independente și extinde cenzura mediatică deja severă din Rusia" și a precizat că sancțiunile împotriva instituțiilor rusești vor rămâne în vigoare.
"Emisiunile rusești de dezinformare și propagandă, împotriva cărora UE a introdus măsuri restrictive, nu reprezintă o mass-media liberă și independentă", a scris el. "Activitățile lor de difuzare în UE au fost suspendate, deoarece aceste posturi se află sub controlul autorităților ruse și contribuie la sprijinirea războiului de agresiune împotriva Ucrainei".
Decizia de miercuri a Ungariei se adaugă unei lungi liste de veto-uri ale sale, care reprezintă o sursă permanentă de exasperare în rândul diplomaților de la Bruxelles.
În ciuda rugăminților repetate, Budapesta continuă să se opună unui sprijin militar în valoare de 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina.
La începutul acestui an, Orbán a rupt rândurile cu colegii săi din UE când l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru "realegerea sa", pe care alte state membre au refuzat să o recunoască.
Momentul ales pentru această decizie a ridicat, de asemenea, sprâncene: Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie, o poziție privilegiată care va permite țării să stabilească agenda politică și să modereze discuțiile dintre statele membre.
