UE a cerut statelor membre să diminueze rapid utilizarea resurselor de apă. Țările care se confruntă cu probleme
Comisia Europeană a cerut miercuri statelor europene să diminueze utilizarea resurselor de apă până în 2030 din cauza stresului hidric cauzat de încălzirea globală, relatează AFP.
„Deja astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an (...). Viitorul nostru depinde de modul în care ne gestionăm apa astăzi", a subliniat comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall.
Uniunea Europeană a prezentat o strategie de consolidare a securităţii apei. În ceea ce priveşte cifrele, Comisia citează obiectivul Franţei de a reduce prelevările de apă cu 10% până în 2030, atât din pânzele freatice, cât şi din apele de suprafaţă.
Procentajul de 10% reprezintă „minimum posibil", a asigurat comisarul Roswall. Potrivit statelor membre, aceasta ar putea implica reducerea prelevărilor sau ameliorarea infrastructurilor pentru a evita scurgerile, a indicat ea.
Cât procent de apă pierd statele UE
Bruxelles-ul insistă asupra problemei canalizărilor defecte în UE. Situaţia variază foarte mult potrivit statelor membre, care pot pierde între 8% şi 57% din resursă, potrivit Comisiei Europene.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Executivul promite un plan de acţiune de digitalizare în sectorul apei pentru a detecta mai bine aceste scurgeri, de exemplu cu contoare inteligente.
În cooperare cu Comisia, Banca Europeană de Investiţii va lansa, de asemenea, un nou program privind apa şi gestionarea durabilă a acesteia, cu un buget de 15 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027.
În ceea ce priveşte combaterea poluării, executivul european propune o iniţiativă public-privată pentru 2027 care vizează o mai bună detectare şi eliminare a PFAS, aceşti "poluanţi eterni" sintetici aproape indestructibili care contaminează apa.
Țările din UE care se confruntă cu probleme
Restricțiile sezoniere ale consumului de apă, inclusiv interdicțiile de umplere a piscinelor, au devenit comune în sudul Europei.
Haris Sachinis, directorul executiv al Eydap, cea mai mare companie de apă din Grecia, a avertizat în repetate rânduri că, dacă nu se iau măsuri imediat, Atena ar putea rămâne fără apă în următorii doi ani, mai ales dacă actualele condiții hidrologice persistă.
În Cipru, 2025 „marchează al treilea an consecutiv de secetă și reprezintă a opta cea mai gravă perioadă pentru rezervele de apă” din ultimii 50 de ani, potrivit ministrului agriculturii Maria Panayiotou.
Chiar și în Suedia, una dintre cele mai nordice țări din Europa, udarea grădinilor cu furtunul este acum interzisă în unele zone. În Franța și Spania, în ultimii ani au izbucnit lupte între fermieri și ecologiști pe tema drepturilor la apă și a planurilor de construire a unor baraje.
Și în România au fost probleme cu seceta, atât anul trecut, cât și anul acesta. Potrivit ANM, nivelul de umiditate din sol este scăzut în peste trei sferturi din țară, cu toate că a plouat destul de mult.
